Neurobiologii au descoperit de ce apar pierderi de atenție din cauza lipsei de somn

O nouă descoperire a cercetătorilor de la Institutul Tehnologic din Massachusetts explică de ce se întâmplă acest lucru. Se pare că în aceste momente creierul activează un „program de curățenie” care ar trebui să funcționeze doar noaptea, informează naukatv.ru.

„Curățenia” nocturnă funcționează și ziua

Lichidul cefalorahidian (LCR) – o „pernă” transparentă care înconjoară creierul și măduva spinării – amortizează șocurile, alimentează țesuturile și, cel mai important, elimină deșeurile acumulate peste zi: proteine, toxine și produși metabolici. În timpul somnului, LCR-ul se mișcă ritmic, ca un flux de mare, pătrunzând în adâncime și spălând tot ce este în exces. Fenomenul a fost descris pentru prima dată în 2019 de aceeași echipă de cercetători de la MIT.

Dar ce se întâmplă dacă nu am dormit noaptea precedentă? Organismul nu așteaptă – activează un mod de urgență pentru refacere. În timpul stării de veghe, apare brusc un val de curgere a lichidului cefalorahidian – exact atunci când atenția este cea mai necesară.

„Dacă o persoană nu s-a odihnit suficient, creierul începe să se comporte ca și cum ar fi pe punctul de a adormi: valuri de LCR trec prin el. În aceste momente, atenția pare să se oprească – concentrarea scade chiar în timpul acestor oscilații. Parcă ieșiți din realitate”, explică Laura Lewis, autor principal al studiului.

Experiment: Somn versus lipsa somnului

În laborator au participat 26 de voluntari sănătoși, fiecare testat de două ori. Prima dată, după un somn normal acasă. A doua oară, după o noapte completă fără somn, sub supravegherea cercetătorilor, astfel încât nimeni să nu adoarmă.

Dimineața, participanții au fost plasați într-un scanner RMNf modificat. Un RMN obișnuit arată unde în creier există mai mult oxigen în sânge – acolo activitatea este mai mare. În acest experiment, scannerul a fost adaptat să urmărească în timp real mișcarea lichidului cefalorahidian. Pe capul voluntarilor era o cască cu electrozi EEG pentru a înregistra undele cerebrale, iar pe piept – senzori pentru puls și respirație. O cameră urmărea pupilele, iar toate datele erau sincronizate.

Cercetătorii au efectuat două teste

Vizual: pe ecran era o cruce fixă. La un moment dat, ea devenea pătrată pentru câteva fracțiuni de secundă. Participanții trebuiau să apese un buton cât mai repede.

Auditiv: în loc de imagine, era un semnal scurt în căști. La semnal, se apăsa tot un buton.

După un somn bun, participanții au rezolvat sarcinile excelent. După o noapte fără somn sau cu somn superficial, reacțiile erau întârziate cu sute de milisecunde, iar unele semnale nici nu erau percepute. În aceste goluri de atenție s-a reușit să se observe ce se întâmplă în creier.

Scannerul a arătat că exact în momentul „golului” de atenție, o porțiune de LCR era împinsă din creier. Lichidul se deplasa în canalul spinal și apoi revenea după câteva secunde, umplând creierul din nou. Astfel, creierul încearcă disperat să compenseze curățenia nocturnă pierdută, iar prețul este scăderea concentrării.

„O modalitate de a explica aceste evenimente este că creierul are nevoie atât de mult de somn, încât încearcă din răsputeri să intre într-o stare asemănătoare somnului pentru a restaura anumite funcții cognitive. Sistemul lichid al creierului încearcă să refacă funcțiile, forțând creierul să alterneze între stări de atenție crescută și activitate intensă”, explică Ian.

Efectul nu se limitează doar la creier

Pierderea atenției nu este un eveniment local. Cu 12 secunde înainte de scurgerea LCR, pupilele începeau să se micșoreze. Pulsul scădea. Respirația devenea mai rară și mai profundă. Apoi, totul revenea la normal.

Cercetătorii compară fenomenul cu un microsomn de 5–10 secunde. Organismul „plonjează”, încercând să se refacă, fără a cere permisiunea.

„Este interesant că acest fenomen pare să fie caracteristic nu doar creierului, ci întregului organism. Aceasta indică o coordonare strânsă a acestor sisteme și, când atenția scade, o percepem psihologic, dar reflectă un eveniment care se întâmplă în tot corpul și creierul”, subliniază Lewis.

Cercetătorii văd aici un sistem unitar de control. Un singur circuit neuronal comandă simultan:

• concentrarea atenției

• fluxul LCR

• circulația sanguină

• diametrul pupilelor

• ritmul cardiac

Cel mai important circuit este sistemul noradrenergic. Acesta funcționează pe baza noradrenalinei – un neurotransmițător care ne menține vigilenți ziua și „se oprește” noaptea. Oscilațiile sale sunt corelate cu fazele somnului.

„Aceste rezultate ne arată că există un circuit unitar care controlează atât ceea ce considerăm funcții superioare ale creierului – atenția noastră, capacitatea de a percepe lumea și de a reacționa –, cât și procesele fiziologice de bază, precum hidrodinamica creierului, fluxul sanguin și contractarea vaselor de sânge”, concluzionează Lewis.

Cercetătorilor încă nu le este clar cum poate fi întrerupt acest ciclu fără somn. Dar descoperirea explică de ce cafeaua ajută doar parțial și nu înlocuiește funcția esențială. Pierderea atenției nu este un semn de lipsă de voință, ci o necesitate biologică.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.