Moldova pregătește un scenariu „ipotetic” în cazul unui aflux de până la 1,5 milioane de ucraineni

Potrivit documentului, scenariile reprezintă ipoteze de planificare pentru pregătirea măsurilor de răspuns și nu constituie mecanisme automate de activare a stării de urgență sau a altor măsuri excepționale, scrie logos-pres.md.

Conform scenariului de referință, Republica Moldova ar putea înregistra intrarea a aproximativ 1,5 milioane de persoane din Ucraina într-o perioadă de 60-90 de zile, cu un vârf estimat de 7-10 zile. Autoritățile estimează că până la 150.000 de persoane ar putea rămâne temporar pe teritoriul țării.

În document se menționează că principala presiune asupra punctelor de trecere a frontierei poate reveni pe traseele Palanca–Maiaki–Udobnoe și Tudora–Starokazacie în sud-estul țării, precum și pe Otaci–Moghilev-Podolsk în nord.

Planul include cinci subscenarii operaționale. Primul, denumit „Sud”, prevede intrarea zilnică a aproximativ 50.000 de persoane, dintre care majoritatea prin punctele de trecere din sud. Un alt scenariu, „Nord”, ar putea fi aplicat în cazul intensificării luptelor în sudul regiunii Odesa sau al distrugerii podului de la Maiaki, ceea ce ar redirecționa fluxurile spre nordul Republicii Moldova.

Autoritățile prevăd, de asemenea, că aproximativ 1,4 milioane de persoane pot tranzita frontiera moldo-română spre țările Uniunii Europene. Acest lucru, conform estimărilor, poate duce la blocaje serioase și formarea unor cozi de mașini de până la 10–15 kilometri la punctele de trecere spre România.

În ceea ce privește profilul persoanelor strămutate, documentul estimează că până la 95% ar putea fi cetățeni ucraineni. Dintre aceștia, aproximativ 60% ar fi femei, iar până la 55% copii. Majoritatea ar urma să ajungă fără resurse financiare suficiente și fără mijloace proprii de transport.

Guvernul intenționează să examineze și să aprobe Mecanismul național de gestionare unitară și coordonată a situației în cazul unui aflux sporit de cetățeni străini. Inițiativa se bazează pe experiența acumulată din 2022, când Moldova s-a confruntat cu un aflux masiv de persoane strămutate din zona de conflict, ceea ce a creat o presiune considerabilă asupra instituțiilor de stat și a evidențiat necesitatea unei coordonări interinstituționale mai clare.