Deputați: După decesul unuia dintre soți, celălalt va fi recunoscut ca moștenitor de clasa întâi

Deputații partidului de guvernământ PAS intenționează să simplifice procedura de moștenire a bunurilor de către soții și soțiile persoanelor decedate. Proiectul ar putea fi adoptat în prima lectură în cadrul următoarei ședințe plenare din 13 martie, transmite europalibera.org.

Proiectul de lege prevede că, după decesul unuia dintre soți, celălalt va putea moșteni bunurile imobile ale defunctului. De asemenea, soțul supraviețuitor nu doar că va fi recunoscut ca moștenitor de „clasa întâi”, la egalitate cu copiii, ci va avea și drept prioritar asupra mobilierului și obiectelor de uz casnic pe care le-a utilizat împreună cu defunctul.

În cadrul unei conferințe de presă la începutul săptămânii, deputații PAS, Artemie Cătănoi și Igor Grădinaru au explicat că, în prezent, soțul supraviețuitor primește o parte din bunurile comune, iar cealaltă parte este divizată între alți membri ai familiei defunctului, cum ar fi copiii sau frații și surorile acestuia. În plus, rudele sunt recunoscute ca moștenitori automat, dacă nu renunță la dreptul asupra bunurilor în termen de trei luni. Persoanele aflate în străinătate trebuie să se întoarcă în Moldova pentru a transmite bunurile tatălui sau mamei care au rămas în viață.

Potrivit lui Artemie Cătănoi, acest mecanism conduce la „conflicte și ilegalități”. Deputatul a povestit despre un caz în care un cuplu a trăit împreună timp de 52 de ani, dar din cauza faptului că nu aveau copii, după moartea soțului, moștenitorii au fost recunoscuți ca fiind aproximativ 30 de persoane, nepoții defunctului.

De asemenea, deputații intenționează să introducă o modificare care să le permită moștenirea doar celor care au depus o cerere în acest sens, adică să anuleze prevederea că rudele devin moștenitori în mod automat.

Cătănoi a spus că proiectul va fi adoptat în prima lectură pe 13 martie, iar ulterior va fi supus consultărilor publice. Deputatul a reamintit că președinta Maia Sandu a menționat că primește multe plângeri din partea cetățenilor care nu pot înregistra moștenirile și a promis că va discuta acest subiect cu parlamentul.

Ce alte schimbări sunt planificate?

În Codul Civil va fi menționat faptul că moștenirea poate fi acceptată în termen de 12 luni. Dacă o persoană a ratat acest termen din motive întemeiate, notarul poate prelungi termenul. În prezent, Codul prevede că renunțarea la moștenire poate fi făcută în termen de trei luni.

Codul va reglementa și mai clar procedura de declarare a unui moștenitor „nedemn” (necinstit). Acesta poate fi declarat „necinstit” dacă a ucis sau a încercat să ucidă pe proprietarul bunurilor, i-a împiedicat să întocmească un testament, sau a obținut o decizie în favoarea sa prin înșelăciune. În noua redacție, se va stipula că doar instanța de judecată poate declara un moștenitor „necinstit”. Persoana care revendică același bun va putea solicita instanței acest lucru.

Dacă o persoană este declarată „necinstită de instanța finală”, aceasta va trebui să returneze tot ce a obținut prin moștenire, iar partea sa va fi distribuită între ceilalți membri ai familiei.

De asemenea, deputații au prevăzut un caz în care bunurile au fost vândute înainte ca persoana să fi depus cerere de intrare în moștenire. Se propune ca tranzacția de vânzare-cumpărare să rămână valabilă, dar banii să fie transferați moștenitorului.

Modificările vor intra în vigoare la trei luni după publicarea acestora în Monitorul Oficial, dar se vor aplica pentru persoanele decedate după data la care vor deveni legale.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.