Sancțiunile impuse de Trump împotriva CPI îngreunează activitatea tribunalului

Sancțiunile de amploare impuse de președintele SUA, Donald Trump, împotriva Curții Penale Internaționale (CPI) și a angajaților acesteia – în special împotriva procurorului-șef al instituției, Karim Khan – au un impact din ce în ce mai mare asupra activității tribunalului, potrivit declarațiilor oficialilor CPI, transmite euronews.com.

Potrivit angajaților, sancțiunile îngreunează semnificativ îndeplinirea sarcinilor esențiale ale Curții, nemaivorbind de atingerea justiției pentru victimele crimelor de război.

Sancțiunile împotriva CPI au fost impuse de administrația Trump în luna februarie, ca reacție la mandatele de arestare emise de Curte în noiembrie pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu și al fostului ministru al Apărării, Yoav Gallant.

În decretul său, Trump l-a menționat pe Khan ca fiind vizat de sancțiuni, interzicându-i intrarea în SUA, alături de alți angajați ai CPI care nu sunt cetățeni americani.

Potrivit angajaților tribunalului, în urma sancțiunilor, Khan și-a pierdut accesul la adresa de e-mail Microsoft, iar conturile sale bancare din Marea Britanie au fost blocate.

Sancțiunile impuse de Trump prevăd, de asemenea, amenzi și pedepse cu închisoarea pentru orice persoană, instituție sau companie care oferă lui Khan „sprijin financiar, material sau tehnologic”. Angajații americani ai CPI au fost avertizați că riscă să fie arestați dacă se întorc în SUA pentru a-și vizita familiile.

Anchetele au fost suspendate pe fondul scandalului cu Khan

Sancțiunile afectează o gamă largă de investigații, nu doar cele legate de liderii israelieni.

De exemplu, CPI ancheta atrocitățile din Sudan și emisese mandate de arestare pe numele fostului președinte sudanez Omar al-Bashir, acuzat de genocid.

Totuși, ancheta a fost blocată după ce procurorul Eric Iverson a dat în judecată administrația Trump, solicitând protecție împotriva sancțiunilor.

Avocata lui Iverson, Allison Miller, a declarat că clientul ei „nu își mai poate îndeplini funcțiile de bază ca procuror”.

În prezent, trei procese intentate de angajați și consultanți ai tribunalului american sunt pe rol, acuzând administrația Trump că sancțiunile le încalcă libertatea de exprimare.

Reluarea presiunilor din partea administrației Trump vine într-un moment în care CPI se confruntă deja cu un scandal privind acuzații de agresiune sexuală la adresa lui Khan.

Anul trecut, cu doar câteva săptămâni înainte ca Khan să ceară emiterea mandatelor de arestare pentru oficialii israelieni, două angajate ale CPI au declarat că procurorul a constrâns o colegă mai tânără la acte sexuale fără consimțământ.

Un reportaj recent publicat de The Wall Street Journal a dezvăluit o presupusă schemă de atingeri inadecvate, hărțuire și constrângere sexuală exercitată de Khan asupra victimei.

Potrivit mărturiilor analizate de publicația americană, asistenta – o juristă malaeziană în vârstă de 30 de ani – susține că a fost forțată de Khan să întrețină relații sexuale împotriva voinței ei în timpul deplasărilor în New York, Columbia, Congo, Ciad, Paris și la reședința lui din Haga.

Avocații lui Khan au declarat că toate acuzațiile de agresiune sexuală sau comportament necorespunzător sunt „categoric false”.

După aceste dezvăluiri, Khan a fost acuzat și că s-a răzbunat pe angajații care au susținut-o pe femeie, retrogradând mai mulți dintre cei care, în opinia lui, l-au criticat.

Potrivit relatărilor, un raport al Biroului ONU pentru Servicii de Supraveghere Internă privind presupusele abateri ale lui Khan urmează să fie publicat în lunile următoare.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.