Guvernul și opoziția estoniană îl critică pe președinte pentru că a solicitat negocieri directe cu Rusia

Cu o zi înainte, într-un interviu acordat pentru Euronews, Alar Karis a cerut numirea unui trimis special pentru negocierile cu Moscova privind o soluționare pașnică a conflictului, menționând că „orice contacte între UE și Federația Rusă ar trebui să se desfășoare în consultare cu Kievul”. Prim-ministrul leton Evika Silina, într-o conversație cu o jurnalistă, a susținut și ea ideea numirii unui emisar, o mișcare susținută anterior de liderii Franței și Italiei.

Ulterior, într-o conversație cu un jurnalist de la postul de televiziune american NBC, estonianul Karis a declarat că Ucraina va trebui să ia în considerare renunțarea temporară la unele dintre teritoriile sale pentru a pune capăt războiului. El a subliniat că decizia finală aparține exclusiv autorităților ucrainene.

Șeful guvernului estonian a numit declarațiile președintelui „contrare valorilor Republicii Estonia”. Într-o conferință de presă, Kristen Michal a deplâns faptul că Karis „a folosit o formulare, fără îndoială, nefericită” într-un interviu acordat presei străine. El a asigurat că linia de politică externă a țării sale cu privire la conflictul ucraineno-rus nu s-a schimbat și singura modalitate de a influența situația nu este negocierea cu Putin „legitimându-l”, ci „exercitarea de presiuni prin flota din umbră, prin active, prin restricții de viză pentru personalul militar și alte măsuri”.

El a reamintit că pașii diplomatici au fost făcuți la un moment dat - chiar înainte de izbucnirea ostilităților - de către liderii francezi și germani Macron și Scholz, dar eforturile lor au fost zadarnice.

Ministerul estonian de Externe împărtășește același punct de vedere. „Până când Rusia nu își schimbă acțiunile și obiectivele în agresiunea sa împotriva Ucrainei, este imposibil să se negocieze cu aceasta și nu ar trebui să i se ofere o cale de ieșire din izolare”, a comentat un reprezentant al Ministerului estonian de Externe. „Nu trebuie să repetăm greșelile de a restabili relațiile iar și iar, atunci când Rusia nu și-a schimbat cursul”, conchide el.

Prim-ministrul a menționat că Uniunea Europeană nu are nevoie de un trimis special pentru a participa la procesul de pace, deoarece îi are deja pe președintele Comisiei Europene, von der Leyen, pe șeful Consiliului European, Costa, și pe șefa diplomațieiu europeană, Kallas, pentru asta.

„Pot spune că UE este prezentă constant la masa negocierilor. Suntem acolo împreună cu Ucraina. Din când în când, Statele Unite sunt prezente și ele la această masă, alături de UE și Ucraina, iar recent - din ce în ce mai des”, a adăugat prim-ministrul.

Michal nu a fost de acord cu opinia președintelui conform căreia Kievul ar trebui să ia în considerare posibila abandonare a teritoriilor confiscate de Forțele Armate Ruse. El este convins că liderul rus nu va fi mulțumit cu acest lucru, deoarece „trebuie să priveze Ucraina de suveranitate”.

În ciuda faptului că puterile prezidențiale din Estonia sunt mai degrabă de natură ceremonială și reprezentativă, pozițiile oficiale ale președintelui și guvernului trebuie verificate, consideră opoziția.

De asemenea, aceștia au reacționat dur la cuvintele lui Alar Karis, spunând că acestea au cauzat Estoniei „daune reputaționale”.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.