Banca Mondială: Cantitatea de deșeuri din lume crește cu o viteză alarmantă

Lumea se confruntă cu o creștere fără precedent a volumului de deșeuri, care amenință să copleșească infrastructura globală. Potrivit noului raport What a Waste 3.0 al Băncii Mondiale, în 2022 pe planetă au fost generate peste 2,6 miliarde de tone de deșeuri solide menajere. Până în 2050, acest indicator, conform estimărilor experților, va crește până la 3,9 miliarde de tone. Deși ponderea deșeurilor „gestionate necorespunzător” în procente ar trebui să scadă de la 30% la 20%, tabloul general rămâne îngrijorător, relatează theconversation.com.

Principala paradox a situației constă în faptul că progresul în metodele de reciclare este anulat de creșterea consumului. Volumul total de deșeuri aruncate necontrolat, inclusiv plasticul, va rămâne practic neschimbat — la nivelul a aproximativ 760 milioane de tone pe an. Aceasta înseamnă că până la mijlocul secolului mase uriașe de deșeuri vor continua să fie arse în aer liber sau depozitate în gropi de gunoi improvizate, cauzând daune ireparabile ecosistemelor și sănătății oamenilor.

Capcana statisticii și amenințările ascunse

Raportul, bazat pe date din 217 țări și 262 de orașe, subliniază: sistemele de gestionare a deșeurilor se îmbunătățesc, dar dezvoltarea lor nu ține pasul cu ritmul acumulării deșeurilor. Când deșeurile nu sunt eliminate corespunzător, consecințele afectează toate domeniile vieții. Poluarea aerului și a apei, distrugerea biodiversității și creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră transformă orașele în locuri mai puțin locuibile.

Unul dintre cele mai periculoase efecte ale lipsei unui sistem organizat de colectare a deșeurilor este arderea deschisă. În țările în curs de dezvoltare, unde serviciile oficiale nu funcționează peste tot, aceasta este principala metodă de „eliminare pe cont propriu”. Focurile din amestecuri de plastic, materie organică și substanțe chimice ard la temperaturi scăzute, eliberând în atmosferă un cocktail toxic. Această metodă nu doar otrăvește aerul, ci devine și o sursă de microplastic care ajunge în corpurile de apă.

Bariera economică și costul inacțiunii

De ce nu este rezolvată problema, dacă consecințele sunt evidente? Factorul cheie rămâne costul. Gestionarea deșeurilor este un proces extrem de consumator de resurse. În țările cu venituri mici, crearea unui sistem de bază pentru colectare și transport costă cel puțin 40–45 de dolari pe tonă, iar în țările bogate cheltuielile pot depăși 200 de dolari.

Analiza arată o diferență financiară uriașă: multe țări în curs de dezvoltare ar trebui să aloce aproximativ 0,78% din PIB pentru a crea un sistem complet de gestionare a deșeurilor. În practică, însă, trei sferturi dintre aceste state alocă pentru aceste nevoi mai puțin de 0,15% din PIB. Această subfinanțare explică de ce gropile de gunoi improvizate rămân un fenomen obișnuit la scară regională.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.