Răcirea vremii majorează prețurile la gaze și electricitate în România

Luni, 29 septembrie, prețul mediu zilnic al energiei electrice în România a atins 142 euro/MWh, fiind al doilea cel mai mare din Uniunea Europeană după Ungaria (145 euro/MWh), notează profit.ro.

Situația reflectă presiunea tot mai mare asupra consumului intern, amplificată de condițiile meteorologice nefavorabile.

Pe piața gazelor naturale, prețul mediu zilnic pentru livrări a crescut luni la 176,3 lei românești/MWh (680,98 lei moldovenești), comparativ cu 20 septembrie, când era de 148,2 lei românești/MWh (572,44 lei moldovenești). Volumul tranzacțiilor a ajuns la aproape 65 GWh, reprezentând peste un sfert din producția internă de 246 GWh. Un volum mai mare fusese înregistrat doar pe 19 septembrie — 67,7 GWh, ceea ce confirmă dinamica activă a pieței în această perioadă.

Ultima dată când pe platforma Bursei Române de Mărfuri (BRM) s-a înregistrat un preț mai mare a fost pe 25 august — 179 lei românești/MWh (691,41 lei moldovenești). Particularitatea situației constă în faptul că, pentru prima dată în ultimele luni, prețul intern spot (34,6 euro/MWh) a depășit CEGH din Austria (34,5 euro/MWh), considerat un reper regional.

Pe piața pentru ziua următoare, administrată de OPCOM, prețul a crescut cu 42% față de duminică, atingând 720 lei românești/MWh (2 781,07 lei moldovenești) sau 142 euro/MWh. Niveluri similare s-au înregistrat în Bulgaria și Grecia, însă cel mai mare preț a fost în Ungaria — 145 euro/MWh.

Luni, România a fost importator net de energie electrică din Ungaria, dar exportator net către Bulgaria, balansând fluxurile pe piața regională. Această dinamică confirmă dependența tot mai mare de condițiile externe și volatilitatea prețurilor.

Creșterea tarifelor se explică printr-o combinație de factori sezonieri și structurali, inclusiv temperaturi scăzute și reducerea generării din surse regenerabile, în special energia solară.

Pe piața gazelor, România a importat luni 12,5 milioane de m³ prin Bulgaria. Din acest volum, 9,2 milioane m³ au fost reexportate — 7,1 milioane m³ către Ungaria și 2,1 milioane m³ către Moldova. Diferența de 3,3 milioane m³ (aproximativ 35 GWh) a rămas pe piața internă, fiind utilizată fie pentru consumul curent, fie pentru completarea stocurilor pentru sezonul rece. În comparație cu producția internă de 232 milioane m³, importul a reprezentat aproximativ 15%.

Ponderea gazului importat utilizat în România a ajuns la 26,5% din totalul livrărilor, evidențiind dependența ridicată a pieței interne de sursele externe în condiții de cerere ridicată.

Prețurile ridicate la gaze și energie electrică se reflectă inevitabil asupra consumatorilor — atât gospodării, cât și industrie. Pentru populație, chiar și în cadrul schemelor de limitare a tarifelor, costurile suplimentare ale furnizorilor pot fi ulterior transferate pe facturi sau pot afecta competitivitatea ofertelor. Incertitudinea privind evoluția medie a pieței ridică temeri legate de facturi mari în sezonul rece, când consumul crește exponențial.

Pentru industrie, creșterea prețurilor energiei are un impact direct, mai ales în sectoarele mari — metalurgie, chimie și producția de materiale de construcții. Cheltuielile suplimentare reduc profitabilitatea și pot afecta competitivitatea pe piețele externe, unde companiile se confruntă deja cu presiuni similare. Fără măsuri de sprijin, există riscul ca anumite întreprinderi să limiteze producția sau să transfere costurile către prețurile finale, amplificând inflația.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.