În Moldova s-ar putea renunța la denumirea de „raion” după reformă

În același timp, acestea ar putea primi o altă denumire în locul cuvântului „raion”. Autoritățile numesc schimbările preconizate o „surpriză plăcută” și susțin că reforma vizează descentralizarea în continuare și transferarea unor competențe suplimentare către primării, relatează Radio Moldova.

„Este posibil să nu se numească raioane. Există atât pârghiile necesare, cât și sprijinul pentru a face orice modificări necesare. Procesul privind nivelul al doilea a început deja, au loc anumite discuții privind harta raioanelor și conceptul propriu-zis, inclusiv în ceea ce privește competențele. 

Cancelaria de Stat și Guvernul vor veni în cel mai scurt timp cu un anunț public, dar va fi o surpriză plăcută, vă asigur”, a declarat secretarul general adjunct al Guvernului, Alexandru Iacub.

Potrivit lui Iacub, această „surpriză plăcută” este legată, înainte de toate, de o descentralizare mai amplă și de consolidarea autorităților administrației publice locale de nivelul întâi. Primăriile urmează să primească mai multe competențe și posibilități de a lua decizii, pentru ca serviciile publice să fie mai aproape de cetățeni.

„Surpriza plăcută care urmează este descentralizarea în continuare a tot ce ține de administrația publică locală de nivelul întâi, oferirea către primării și către autoritățile administrației publice locale de nivelul întâi a unor competențe suplimentare și a dreptului de a lua decizii. Iar, pe alocuri, posibil chiar mai multe decât în unele țări europene”, a spus oficialul.

Ce rol vor avea autoritățile de nivelul al doilea

În pofida revizuirii competențelor autorităților de nivelul al doilea, acestea nu vor fi desființate în cadrul actualei reforme. Potrivit lui Alexandru Iacub, noua structură va trebui, inclusiv, să ofere sprijin strategic primăriilor.

„Unul dintre rolurile suplimentare care va reveni nivelului al doilea al administrației publice — raioanelor, care vor exista sau cum se vor numi — va fi, inclusiv, sprijinul strategic pentru primării”, a menționat Iacub.

Secretarul general adjunct al Guvernului consideră că o parte dintre competențele actualelor raioane nu mai corespund realităților administrative moderne. Unele funcții au trecut deja la autoritățile centrale, iar digitalizarea a redus necesitatea unui șir de funcții intermediare.

„Foarte multe competențe ale nivelului al doilea sunt deja depășite moral, au devenit neactuale. Majoritatea dintre ele au trecut la administrația publică centrală, au apărut noi procese de digitalizare și de transmitere a informației”, a explicat el.

Totodată, Iacub a precizat că dispariția nivelului al doilea nu este prevăzută în actuala etapă a reformei. O posibilă schimbare de asemenea amploare poate fi discutată doar ulterior.

Primăriile vor primi mai multe competențe și instrumente fiscale

Reforma realizată de Guvern prevede, de asemenea, redistribuirea competențelor între cele două niveluri ale administrației publice locale. Potrivit lui Alexandru Iacub, o parte dintre funcțiile care se află în prezent la nivelul al doilea va fi transferată primăriilor, împreună cu instrumente financiare suplimentare.

„Modificarea competențelor presupune că o parte semnificativă dintre acestea va fi transferată inclusiv la nivelul administrației publice locale de nivelul întâi. Acest lucru va consolida capacitățile acestor administrații, cărora le vor fi oferite și anumite noi instrumente fiscale, ceea ce va spori și potențialul fiscal al autorităților publice”, a adăugat el.

Un alt obiectiv al reformei este consolidarea capacităților administrative ale primăriilor. Guvernul consideră că administrațiile cu un număr mai mare de locuitori vor avea o rezervă de cadre mai extinsă și vor putea gestiona mai eficient proiectele și resursele.

„Cu cât populația unei administrații este mai mare, cu atât rezerva de cadre este mai largă. Cancelaria de Stat și Guvernul vor oferi sprijin substanțial în ceea ce privește identificarea acestui personal, elaborarea proiectelor și susținerea autorităților administrației publice locale”, a declarat Iacub.

Potrivit conceptului discutat de Guvern, numărul mediu de locuitori deserviți de o autoritate a administrației publice locale de nivelul întâi ar trebui să crească de la circa 1,9 mii la 6 mii de persoane. Totodată, municipiile Chișinău și Bălți nu sunt incluse în calcul.