Studiu: Limitarea utilizării rețelelor sociale nu a îmbunătățit starea de bine

Studiile anterioare au asociat utilizarea activă a platformelor cu anxietatea, depresia, singurătatea și teama de a pierde ceva.

Totuși, analizele mai ample și meta-analizele au arătat tot mai des că dovezile sunt contradictorii și că nu a fost identificat un efect nociv universal al rețelelor sociale  

Deosebit de influent a fost un studiu din 2018, în cadrul căruia studenților li s-a propus să limiteze utilizarea Facebook, Instagram și Snapchat. Rezultatele au evidențiat o reducere a sentimentului de singurătate și a simptomelor depresiei. Tocmai această lucrare au decis să o verifice din nou psihologii de la Universitatea Carleton (Canada). 

Cercetătorii au desfășurat patru experimente independente, cu participarea a peste 870 de tineri cu vârsta de până la 30 de ani. De această dată, oamenii de știință nu au folosit amintirile participanților, ci date reale din funcția Screen Time (timp de utilizare a ecranului) de pe iPhone, care permit observarea timpului efectiv de utilizare a platformelor. 

Apoi, participanții au fost repartizați aleatoriu în grupuri. Unora li s-a propus să reducă timpul petrecut pe rețelele sociale la 30 de minute pe zi, iar altora — să utilizeze aplicațiile ca de obicei. De asemenea, oamenii de știință au verificat câteva scenarii suplimentare: dacă interacțiunea doar cu persoane cunoscute în viața reală ajută la o stare mai bună, dacă are efect limitarea utilizării acelor aplicații pe care participanții înșiși considerau că au cea mai mare influență asupra stării lor de bine și dacă rezultatele diferă în cazul deținătorilor de conturi publice și anonime. 

S-a constatat că, în primele trei experimente, limitarea timpului de utilizare a ecranului nu a dus la îmbunătățiri vizibile ale nivelului de anxietate, depresie, singurătate și ale senzației generale de bunăstare, comparativ cu grupurile de control. Totodată, participanții au redus într-adevăr puțin utilizarea aplicațiilor, însă aproape niciodată nu au atins limita stabilită. Doar 10,4 la sută au reușit să se încadreze în 30 de minute timp de cel puțin o săptămână, iar doar câțiva au reușit să respecte restricția mai multe săptămâni la rând. 

Ulterior, cercetătorii au făcut încă o încercare. În cel de-al patrulea experiment, li s-a propus să limiteze utilizarea platformelor la o oră pe zi și au început să le reamintească zilnic participanților regulile. La prima vedere, o asemenea sarcină pare mai ușor de îndeplinit.  

Totuși, și aici aproximativ jumătate dintre participanți nu s-au încadrat nici măcar o dată, timp de 21 de zile, în limita stabilită de o oră, iar regula a fost respectată integral de doar două persoane — 1,7 la sută din eșantion. Chiar și cu reamintiri zilnice, timpul mediu de utilizare a aplicațiilor a rămas cu mult peste ținta stabilită.   

Potrivit autorilor lucrării științifice, acceptată spre publicare în revista Clinical Psychological Science, restricțiile rigide de timp se pot dovedi strategii nepractice pentru majoritatea tinerilor. Cu alte cuvinte, studiul nu demonstrează că reducerea timpului petrecut pe rețelele sociale nu influențează deloc starea de bine: participanții, în principal, pur și simplu nu au reușit să reducă semnificativ utilizarea acestora. 

Astfel, în locul unei reguli universale de tipul „nu mai mult de o oră pe zi”, ar trebui studiate modalități mai flexibile și individuale de reglementare a obiceiurilor digitale.