Moldova se pregătește pentru cele mai grave scenarii în urma scăderii nivelului Nistrului: Rezerva de apă, epuizată

Despre acest lucru a declarat ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, după o ședință tehnică cu reprezentanții Primăriei Chișinău și ai S.A. Apă-Canal Chișinău. Potrivit lui, singura soluție naturală la problemă rămân ploile de toamnă, relatează Radio Moldova.

„Astăzi vorbim despre debite de apă istorice scăzute. Respectiv, suntem deja sub nivelul mediu anual, ceea ce este rău pentru ecosistem, însă în această situație dificilă trebuie să avem priorități. Prioritatea numărul unu este ca robinetele să continue să funcționeze atât pentru cei care primesc apă din Nistru, cât și pentru cei care o primesc din Prut, deoarece sunt necesare măsuri pentru toți”, a declarat Gheorghe Hajder.

„Trebuie să ne pregătim pentru cele mai nefavorabile scenarii”

Potrivit ministrului, soluțiile propuse în cadrul ședinței pentru prevenirea crizei apei necesită o analiză tehnică suplimentară.

„Astăzi am discutat soluțiile potențiale. Este clar că sunt necesare și calcule tehnice pentru a stabili care dintre ele pot fi aplicate într-un termen scurt și care vor fi cele mai eficiente. Avem nevoie de măsuri care să asigure stabilitatea pe termen scurt și mediu, deoarece tendința de reducere a debitului este evidentă și era cunoscută de mult timp. Trebuie să ne pregătim pentru cele mai nefavorabile scenarii, pentru a asigura securitatea în această chestiune”, a explicat ministrul.

Întrebat de un jurnalist de la Moldova 1 despre colaborarea cu Primăria Chișinău în această chestiune, Hajder a declarat că a avertizat asupra riscurilor încă în iulie, însă măsurile adoptate atunci au fost, în opinia sa, insuficiente.

„Am vorbit despre aceste riscuri încă în iulie. Au fost întreprinse anumite măsuri, dar, în opinia mea, insuficiente. Acum nu trebuie să căutăm vinovați, ci să ne concentrăm asupra soluțiilor, pentru că Primăria Chișinău și Guvernul au o prioritate comună — să găsească o ieșire din situație. În zilele următoare va avea loc o nouă ședință, la care Apă-Canal și Primăria s-au angajat să prezinte propuneri suplimentare, iar Guvernul va oferi tot sprijinul necesar pentru intervenția în această situație dificilă”, a spus Hajder.

„Am convenit asupra a tot ce puteam conveni”

Vorbind despre negocierile cu Ucraina privind debitul Nistrului, ministrul a declarat că posibilitățile pentru înțelegeri suplimentare sunt practic epuizate. Potrivit lui, acest lucru este legat de epuizarea aproape completă a rezervelor lacului de acumulare. În același timp, deficitul de apă afectează deja mai multe regiuni ale Ucrainei, unde alimentarea cu apă se face conform unui program.

„Am convenit asupra a tot ce puteam conveni. Până acum am consumat rezerva de apă din lacul de acumulare. Astăzi am ajuns în situația în care apa trece prin acest lac de acumulare în tranzit și ajunge în Republica Moldova. Practic, ne putem imagina că acest lac de acumulare nu mai există: ceea ce vine din Munții Carpați ajunge direct în Republica Moldova. Aceasta este realitatea pe care am văzut-o cu toții în ultimele zile”, a menționat ministrul.

Potrivit lui Hajder, sunt posibile măsuri tehnice pentru combaterea consecințelor crizei, însă există limitări obiective.

„Există lucruri pe care le putem face — măsuri și intervenții la stația de captare a apei de pe Nistru — și există lucruri pe care nu le putem face. Nu putem aduce mai multă apă. Din păcate, niciun guvern din lume nu poate face acest lucru. Astăzi ne concentrăm asupra a ceea ce ține de competența noastră, iar aici trebuie să colaborăm strâns cu Primăria pentru a găsi soluții”, a spus Hajder.

Referitor la riscul ca în capitală apa să fie furnizată pe ore, ministrul a declarat că, prin intensificarea rapidă a activității, o parte dintre aceste riscuri pot fi prevenite.

„Sper că vom acționa rapid și multe dintre aceste riscuri nu se vor materializa, iar noi vom asigura continuitatea serviciilor. Este important să ne facem treaba, iar dacă o vom face corect, cetățenii nu vor avea de suferit”, a adăugat Gheorghe Hajder.

Bălțiul este, deocamdată, în afara zonei de risc a întreruperilor de apă

O situație tensionată se conturează și la Bălți — al doilea municipiu ca mărime din Moldova. Din 58 de fântâni arteziene adânci, acolo funcționează doar patru — două asigură apă potabilă, iar alte două sunt utilizate pentru necesități tehnice.

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a confirmat că cunoaște această situație și a legat-o de scăderea nivelului apei în Nistru, în zona stației de captare din Coșăuți. Totuși, el a asigurat că în prezent nu există o amenințare directă pentru alimentarea cu apă a municipiului.

„Trebuie să continuăm să captăm apă din Nistru. Chiar dacă nivelul apei în zona stației de captare a scăzut, alimentarea cu apă se menține deocamdată, astfel că nu există riscuri imediate. Totuși, monitorizarea trebuie continuată, deoarece există un anumit timp de propagare până vom vedea consecințele la scară largă ale acestei scăderi. Este o situație fără precedent pentru Republica Moldova și nimeni nu știe cu siguranță cum vor funcționa stațiile în continuare”, a spus ministrul.

Potrivit lui Hajder, la stația din Coșăuți, care asigură Bălțiul și alte raioane cu apă, nivelul a scăzut cu peste jumătate de metru de la începutul reducerii nivelului apei. Specialiștii efectuează zilnic măsurători pentru a determina nivelul critic.

În același timp, Hajder a avertizat că problema nu se limitează la bazinul Nistrului.

„Pe Prut avem aceeași situație, și pe Dunăre — la fel. Nu vreau să tratăm acest lucru cu ușurință — situația este gravă și problematică la nivel regional, nu este vorba doar despre Nistru. Primăriile și operatorii gestionează alimentarea cu apă, de acest lucru nu se ocupă Guvernul, așa cum nu se ocupă niciun stat din Europa. Dar suntem gata să oferim sprijin, fără a arunca vina asupra cuiva”, a adăugat el.

Stația de captare a apei din Vadul lui Vodă, construită în anii 1960–1970, nu a fost proiectată pentru un nivel atât de scăzut al apei. Spre deosebire de stația din Coșăuți, care captează apă de la adâncime, stația din Chișinău primește apă din stratul de suprafață, ceea ce o face deosebit de vulnerabilă în condițiile unui debit redus.

Pentru combaterea crizei au fost deja adoptate mai multe măsuri tehnice. Din rezerva de stat, prin intermediul Agenției Rezerve Materiale, pentru S.A. Apă-Canal Chișinău au fost alocate cinci pompe suplimentare. În zona stației de captare a fost construit un mic baraj, pentru a menține nivelul apei necesar funcționării pompelor. În plus, specialiștii au găsit soluții inginerești care permit echipamentelor să funcționeze în condițiile reducerii debitului.

Nivelul apei în Nistru și Prut continuă să scadă

Nivelul apei în Nistru, în Prut și în câteva râuri mici din Moldova a scăzut semnificativ. Pe sectorul Naslavcea–Camenca al Nistrului a fost declarat cod roșu de pericol hidrologic. Pe unele sectoare, debitul constituie doar 10–15% din valorile normale.

Pe lângă situația critică de pe Nistru, o criză hidrologică gravă a afectat și Prutul. Potrivit ministrului Mediului, Gheorghe Hajder, nivelul apei în lacul de acumulare Costești–Stânca a scăzut cu 1,28 metri într-o lună.

La 27 septembrie, Serviciul Hidrometeorologic de Stat a emis coduri roșu, portocaliu și galben de pericol hidrologic pentru mai multe sectoare ale râurilor din Moldova.

Reducerea debitului apei în Nistru, Prut și în majoritatea râurilor mici este prognozată până la 2 octombrie. Cetățenii și agenții economici sunt îndemnați să utilizeze rațional resursele de apă.

Din 26 septembrie, în Moldova este instituită starea de urgență în domeniile energetic și hidrologic pentru o perioadă de 60 de zile.