Pământul și-a inversat polii magnetici de 28 de ori înaintea extincției în masă de acum 261 de milioane de ani

Studiile paleomagnetice ale secțiunii Fengshan din sudul Chinei au dezvăluit cea mai haotică perioadă din istoria magnetosferei planetei noastre.

Polii magnetici ai Pământului se deplasează continuu, iar uneori își schimbă locurile. Aceste perioade — inversiuni — sunt extrem de nefavorabile pentru toate formele de viață de pe planeta noastră, deoarece în acest timp slăbește protecția împotriva radiațiilor cosmice și solare. Oamenii de știință chinezi au descoperit că, în urmă cu circa 260 de milioane de ani, câmpul geomagnetic s-a inversat de 28 de ori într-un interval scurt. Ei au prezentat această descoperire în paginile National Science Review.

Timp de zeci de milioane de ani, în Carboniferul târziu și pe parcursul celei mai mari părți a Permianului, câmpul magnetic al Pământului și-a păstrat o singură polaritate inversă. Acest îndelungat interval calm, așa-numitul supercron Kiaman, s-a încheiat în urmă cu circa 265 de milioane de ani, iar după el, potrivit rezultatelor studiilor paleomagnetice de înaltă rezoluție ale probelor din secțiunea Fengshan din sudul Chinei, a urmat un adevărat haos.

Pe parcursul unui interval de 3,75 milioane de ani — aproximativ între 262,5 și 258,75 milioane de ani în urmă — cercetătorii au identificat 29 de zone distincte de polaritate magnetică. Imediat înainte de extincția guadalupiană, inversiunile câmpului magnetic s-au intensificat, ajungând la 11 pe milion de ani. După extincție, câmpul s-a stabilizat.

Datele au fost obținute din calcare de mică adâncime, depuse continuu în apropierea paleoecuatorului. Din peste 870 de probe orientate, 309 au furnizat direcții stabile ale ambelor polarități, care au rezistat unei prelucrări stricte de demagnetizare termică și verificărilor de fiabilitate. Biostratigrafia, ciclostratigrafia și corelările radiometrice leagă clar această perioadă de instabilitate de nivelul extincției de acum circa 261 de milioane de ani.

Evenimentul guadalupian pălește în comparație cu Marea Extincție Permiană, produsă cu 10 milioane de ani mai târziu, însă a fost și el catastrofal — sistemele de recife s-au prăbușit, efectivele multor nevertebrate marine s-au redus brusc, iar perturbări au avut loc și în ecosistemele terestre. Se obișnuiește ca aceste schimbări să fie explicate prin marile erupții din provincia Emeishan și prin scăderea globală a nivelului mării, asociată cu formarea Pangeei. Noile date magnetostratigrafice indică faptul că geodinamica instabilă și-a adus contribuția.

Potrivit autorilor, instabilitatea geomagnetică ar fi putut fi cauzată de schimbări profunde din interiorul Pământului. După supercronul Kiaman, plăcile litosferice reci, împinse de Pangeea în formare, se scufundau în manta, provocând fluctuații locale ale eliberării căldurii din nucleu, ceea ce, conform unor modele, poate destabiliza geodinamica.

Aceasta este doar o ipoteză. În plus, studiul nu susține că haosul câmpului magnetic a fost cauza extincției — el indică doar o coincidență cronologică uimitoare.