Presa: 17 state UE se opun reducerii bugetului pe șapte ani al Uniunii

Scrisoarea, semnată pe 2 octombrie, inclusiv de Italia, Spania și Polonia, vizează exercitarea de presiuni asupra Irlandei, care deține în prezent președinția Consiliului UE, pentru a menține neschimbate cheltuielile de aproape 900 de miliarde de euro în viitorul proiect de buget, care urmează să fie prezentat săptămâna viitoare, relatează eurointegration.com.ua, cu referire la politico.eu.

Acest lucru creează tensiuni în relațiile cu un grup rival format din șase țări, condus de Germania, care la începutul acestei săptămâni a cerut din nou, într-o scrisoare comună, reducerea cheltuielilor cu câteva sute de miliarde de euro în toate domeniile.

„Prin urmare, considerăm că finanțarea totală a politicii de coeziune și a Politicii Agricole Comune trebuie menținută în următorul cadru financiar multianual", au scris cele șaptesprezece țări într-o scrisoare adresată prim-ministrului Irlandei, Micheál Martin.

Printre semnatari se numără Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Spania.

Prim-ministra Italiei, Giorgia Meloni, și președintele României, Nicușor Dan, au coordonat această inițiativă și vor organiza o reuniune informală a reprezentanților acestor țări în marja următoarei reuniuni a Consiliului European, din 15 și 16 octombrie.

Cadrul financiar multianual (CFM) finanțează totul, de la subvențiile pentru fermieri până la ajutorul pentru dezvoltare, și face obiectul unora dintre cele mai dificile negocieri de la Bruxelles. În 2025, Comisia Europeană a propus un buget de aproape 2 trilioane de euro pentru perioada 2028–2034 și a realocat sute de miliarde din agricultură și plățile regionale, cunoscute drept politica de coeziune, către noi priorități, precum apărarea și competitivitatea.

Așa-numitul grup „Prietenii coeziunii" a avertizat că o nouă reducere a cheltuielilor pentru agricultură și politica de coeziune "nu va face decât să slăbească bugetul și ar putea submina sprijinul public pentru proiectul european".

Documentul de negociere al Irlandei va stabili cadrul discuțiilor dintre cei 27 de lideri ai UE în cadrul summitului de la Bruxelles din octombrie. Guvernele țărilor UE se grăbesc să ajungă la un acord final între ele până la sfârșitul anului, înainte ca alegerile naționale din Franța, Polonia și Italia să poată deraia negocierile.

Una dintre cele mai sensibile chestiuni vizează introducerea unor noi taxe paneuropene pentru finanțarea bugetului. Comisia Europeană a propus cinci astfel de noi taxe, care, potrivit estimărilor, ar urma să aducă 66 de miliarde de euro pe an.

Acest pachet fiscal este susținut activ de Franța, însă unele propuneri separate au provocat opoziția mai multor guverne naționale, care se tem că aceste taxe le vor afecta în mod disproporționat.

În scrisoare, cele 17 țări au menționat că noile resurse proprii "trebuie să fie reale, echitabile, simple și neregresive".

Pentru a crea mai mult spațiu de manevră, acestea au cerut din nou amânarea rambursării datoriilor acumulate în perioada pandemiei de COVID-19, care, potrivit estimărilor, se vor ridica la 25 de miliarde de euro pe an, și s-au pronunțat împotriva reducerilor bugetare pentru țările mai bogate.