Cinci țări au cerut reducerea bugetului UE cu sute de miliarde de euro
Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, și liderii din alte cinci țări ale UE au amenințat că nu vor susține următorul buget pe șapte ani al blocului comunitar dacă cheltuielile nu vor fi reduse cu „sute de miliarde” de euro.

Despre aceasta relatează Financial Times (FT), care a consultat scrisoarea comună a șefilor de stat.
Documentul a fost semnat de liderii Germaniei, Țărilor de Jos, Suediei, Danemarcei, Austriei și Finlandei. Bugetul UE «trebuie reformat fundamental», iar participanții săi trebuie «să facă o alegere», se spune în scrisoare.
„Dacă bugetul nu va fi redus cu sute de miliarde, nu va exista un acord în acest an”, a declarat pentru FT un diplomat din una dintre țările semnatare ale documentului.
Cele șase state asigură circa 40% din veniturile bugetului UE, scrie FT. Acestea cer reducerea substanțială a sumei de 2 trilioane de euro propuse de Comisia Europeană, explicându-și poziția prin necesitatea de a ține sub control cheltuielile publice.
Autorii scrisorii propun alocarea mai multor fonduri pentru apărare și susținerea companiilor inovatoare, reducând totodată finanțarea agriculturii și a regiunilor mai puțin prospere. Aceste domenii reprezintă în mod tradițional circa două treimi din bugetul UE, notează ziarul.
În septembrie, liderii Germaniei, Danemarcei, Țărilor de Jos, Austriei și Finlandei au cerut deja reducerea bugetului cu câteva sute de miliarde de euro. Atunci, ei au calificat drept nerealistă majorarea nominală a cheltuielilor cu circa 60%, prevăzută de proiect. În noul apel li s-a alăturat Suedia, iar cererea de reducere a cheltuielilor a fost susținută de amenințarea că nu vor sprijini bugetul.
Pentru adoptarea planului financiar pentru anii 2028–2034 este necesar acordul tuturor celor 27 de state membre ale UE. Amenințarea celor șase state contravine înțelegerii din iunie a liderilor europeni de a încheia negocierile până la sfârșitul anului — înainte ca alegerile din Franța, Italia, Spania și Polonia să poată complica discuțiile, scrie FT.
Pozițiile statelor UE privind bugetul, subliniază ziarul, diferă. Spania, Italia și alte 15 state cer majorarea subvențiilor pentru fermieri și regiuni, precum și depășirea bugetului propus de 2 trilioane de euro. Franța propune introducerea unor taxe paneuropene, care, potrivit estimărilor Comisiei Europene, ar putea aduce circa 60 de miliarde de euro pe an. Irlanda, care deține președinția Consiliului UE, trebuie să pregătească un compromis până la mijlocul lunii octombrie, iar bugetul urmează să fie convenit până la sfârșitul anului.
În septembrie, Euractiv relata despre temerile diplomaților europeni că înfrângerile partidului lui Merz la alegerile regionale au slăbit poziția cancelarului și ar putea complica negocierile bugetare. Surse ale publicației considerau că, pe fondul consolidării AfD, Merz nu va putea renunța la cererea de reducere a contribuțiilor Germaniei — principalul donator la bugetul UE.
Totodată, Comisia Europeană intenționează să majoreze cheltuielile pentru apărare în bugetul pentru anii 2028–2034 la cel puțin 131 de miliarde de euro. Această sumă depășește de circa cinci ori volumul finanțării programelor respective din actualul plan pe șapte ani.
Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, propusese anterior majorarea bugetului total al UE de la actualul nivel de 1,28% la 2% din venitul național brut cumulat al statelor membre ale blocului comunitar. În același timp, o parte dintre state pledau, dimpotrivă, pentru reducerea bugetului la 1%. Kubilius explica necesitatea majorării cheltuielilor prin obiectivele din domeniul apărării.


