Sărăcia și inegalitatea din Franța au atins nivelul maxim din ultimele trei decenii

Diferența dintre 20% cei mai bogați și 20% cei mai săraci s-a accentuat considerabil, apropiindu-se de nivelul anilor 1970, relatează rfi.ru.

De aproape 30 de ani, Insee măsoară anual nivelul sărăciei și al inegalității în rândul populației metropolitane franceze. Niciodată aceste cifre nu au fost atât de mari ca în 2023. 9,8 milioane de persoane trăiesc sub pragul sărăciei, definit ca 60% din venitul median lunar, adică mai puțin de 1.288 de euro pentru o persoană singură.

Aproximativ 650.000 de oameni au ajuns sub pragul sărăciei într-un singur an, cea mai abruptă creștere de la introducerea actualei metodologii în 1996. Rata sărăciei a crescut de la 14,4% în 2022 la 15,4% în 2023, un record atât ca nivel, cât și ca ritm de creștere.

În același timp, veniturile gospodăriilor cele mai înstărite au crescut semnificativ, datorită „creșterii câștigurilor financiare, generate de majorarea ratelor dobânzilor și a randamentelor investițiilor, în special din economii și asigurări de viață”, menționează Insee. Astfel, decalajul dintre săraci și bogați s-a adâncit. În 2023, cei mai săraci 20% dintre francezi au primit doar 8,5% din venitul total al populației, în timp ce cei mai bogați 20% au obținut 38,5%, de 4,5 ori mai mult.

Venitul mediu de trai a ajuns la 2.150 de euro pe lună pe persoană, o creștere de 5,9%, peste inflația medie anuală (+4,9%). Totuși, diferențele între extremele veniturilor sunt majore. „Un nivel și mai mare de inegalitate a existat doar la începutul anilor 1970”, comentează Michel Duee, director în cadrul Insee. Veniturile lucrătorilor bine plătiți, susținute de condițiile favorabile de pe piața muncii, au crescut mai repede decât inflația, care însă i-a afectat direct pe cei mai săraci.

Potrivit lui Michel Duee, „scăderea nivelului de trai al celor mai vulnerabili se explică prin încheierea măsurilor excepționale din 2022, luate în contextul post-COVID, compensații pentru inflație, plăți unice pentru începutul anului școlar, indexări anticipate ale prestațiilor sociale. De asemenea, în 2023, alocațiile pentru locuințe nu au fost indexate în funcție de inflație și au fost acordate unui număr mai mic de persoane decât în anii anteriori”.

Promisiunile lui Macron

Lupta împotriva sărăciei a fost unul dintre obiectivele declarate ale lui Emmanuel Macron în primul său mandat. „Succesul Franței este imposibil fără ca fiecare să-și găsească locul, fără sărăcie, să o numim direct, fără ca cei care trăiesc în mizerie și izolare (...) să aibă un rost în societate”, declara solemn Macron în fața Parlamentului pe 3 iulie 2017, a doua zi după alegerea sa.

„Politica socială, priviți, cheltuim bani nebuni pe ajutoare sociale și totuși oamenii rămân săraci. Nu funcționează. Cei care se nasc săraci rămân săraci. Cei care ajung săraci, rămân la fel. Avem nevoie de ceva care chiar să-i ajute pe oameni să iasă din asta”, afirma președintele un an mai târziu, într-un videou devenit rapid viral.

În septembrie 2018, Macron a lansat „strategia națională de prevenire și combatere a sărăciei”. Acest plan, evaluat la peste opt miliarde de euro, prevedea, printre altele, „o politică fermă de ieșire din sărăcie prin muncă (...) cu un obiectiv clar, nicio asistență socială fără perspectivă de angajare”. „Nu pot spune dacă vom reuși și nu vă voi propune indicatori prin care să ne judecați”, a rămas prudent președintele la finalul discursului.

Emmanuel Macron mai are doi ani pentru a scăpa de eticheta de „președinte al bogaților”, pe care opoziția i-o repetă cu insistență.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.