Studiu: Sărăcia afectează creierul copiilor mai mult decât educația și IQ-ul

Situația financiară a familiei copilului și mediul său, inclusiv zona în care crește, pot influența dezvoltarea creierului mai puternic decât se credea anterior, arată noi cercetări, transmite euronews.com.

Într-un studiu realizat de cercetători de la Universitatea Washington din SUA, s-a constatat că factorii socio-economici explică aproximativ 16% din diferențele în performanțele cerebrale ale copiilor și au un impact mai mare decât coeficientul de inteligență (IQ), stilul de creștere și istoricul medical.

„Creierul unui copil dintr-o familie cu statut socio-economic scăzut arată ca cel al unui copil dintr-un mediu înstărit care nu doarme suficient și trăiește în stres”, a declarat Nico Dozenbach, autor principal al studiului.

El a adăugat că nu este un „creier mai puțin inteligent” și că, dacă s-ar găsi modalități de a îmbunătăți somnul și de a reduce stresul la copiii din familii cu resurse socio-economice limitate, diferențele legate de aceste circumstanțe ar putea fi reduse.

Copiii sunt deosebit de vulnerabili la sărăcie. Ei trăiesc mai frecvent în sărăcie decât adulții, iar acest lucru poate avea consecințe mai grave pentru ei în anii cheie ai dezvoltării.

Potrivit UNICEF, aproape 900 de milioane de copii din întreaga lume trăiesc în sărăcie multidimensională, adică lipsiți de bunuri de bază precum mâncare, apă, locuință, educație și asistență medicală.

Cercetătorii au analizat datele a aproximativ 12.000 de copii cu vârste între nouă și zece ani, studiind mediul lor, starea de sănătate și activitățile zilnice.

Au evaluat 649 de parametri care influențează dezvoltarea creierului, împărțindu-i în categorii precum timpul petrecut în fața ecranelor, capacitățile cognitive, sănătatea fizică și mentală, stilul de creștere, precum și rasa și sexul.

Condițiile din zona de reședință și situația materială s-au dovedit a fi factori cheie. Aceștia au fost legați în special de caracteristicile funcționale ale zonelor motorii și senzoriale ale creierului, care sunt foarte sensibile la schimbările zilnice ale somnului și nivelului de stres.

„Am început să numesc asta „elefantul din creier”, a spus primul autor al studiului, Scott Marek. „Mă așteptam ca oportunitățile socio-economice să conteze, dar nu credeam că atât de mult. Tot restul părea nesemnificativ pe acest fundal”.

Potrivit lui, doar din imaginile creierului copilului, echipa putea determina cât de înstărită este familia sa, cât doarme și cât timp petrece în fața ecranelor.

Totuși, din imaginile creierului nu se poate determina IQ-ul.

„Pentru mine, asta arată că IQ-ul nu este înrădăcinat în neurobiologie. Mediul modelează creierul copiilor într-un mod în care aceste schimbări sunt greșit interpretate ca reflectând nivelul de inteligență, în timp ce, de fapt, ele reflectă doar stresul și lipsa cronică de somn”, a subliniat Marek.