De ce persoanele de peste 100 de ani dezvoltă mai rar cancer: Explicația cercetătorilor

Sistemul imunitar al celor mai vârstnici oameni de pe Pământ s-ar putea să nu se stingă treptat, ci, dimpotrivă, să funcționeze la turații ridicate, producând celule specializate care luptă împotriva problemelor de sănătate, scrie unian.net

Un studiu de mică amploare arată că supercentenarii – persoanele cu vârsta de peste 110 ani – au un nivel ridicat al unui anumit tip de celule imunitare. Aceasta ar putea fi o intensificare a răspunsului la provocările cu care se confruntă organismul la bătrânețe, cum ar fi riscul mai mare de cancer, iar tocmai acest lucru ar putea fi forța motrice a longevității lor excepționale, scrie New Scientist.

"Mi se pare remarcabil faptul că, chiar și după mai mult de un secol de viață, sistemul imunitar ar putea păstra încă capacitatea de adaptare", a declarat Kosuke Hashimoto de la Universitatea din Osaka, Japonia. "În loc să se stingă pur și simplu odată cu vârsta, sistemul imunitar al acestor persoane extrem de vârstnice ar putea să își păstreze capacitatea de a se adapta provocărilor permanente care se acumulează odată cu înaintarea în vârstă".

Într-o lucrare anterioară, cercetătorii au identificat acest tip de celule imunitare – o varietate de celule T denumite limfocite T citotoxice CD4 (CTL CD4) – drept un marker distinctiv al supercentenarilor. Pentru noul studiu, ei au vrut să cuantifice modul în care aceste celule – care recunosc și distrug amenințări precum cancerul – se modifică odată cu vârsta.

Ei au recrutat opt persoane cu vârste cuprinse între 70 și 99 de ani, 10 persoane cu vârste între 100 și 109 ani și alte 10 persoane cu vârsta de 110 ani și peste. Acesta poate părea un număr mic de participanți, subliniază Hashimoto, însă, potrivit recensământului național al Japoniei, în țară există doar circa 150 de supercentenari, "așa că 10 reprezintă un număr semnificativ".

Analizele de sânge au arătat că, pe măsură ce grupele înaintau în vârstă, proporția CTL CD4 din numărul total de celule T a crescut de la 4 procente la aproape 10 procente, iar apoi la peste 17 procente în rândul celor mai vârstnici participanți.

Cercetătorii au mai constatat că aceste celule imunitare nu prezentau semne de epuizare a celulelor T – o capacitate redusă de a distruge anumite celule, cum ar fi cele canceroase sau infectate cu virusuri. "Rezultatele noastre indică faptul că CTL CD4 pot contribui la supravegherea imună a cancerului la vârste extrem de înaintate", afirmă Hashimoto.

Odată cu vârsta, provocările pentru sistemul imunitar – precum celulele anormale, inclusiv cele canceroase, și virusurile reactivate – devin mai frecvente. 

"Considerăm că CTL CD4 se pot extinde ca răspuns la aceste provocări și, dacă vom putea înțelege de ce aceste celule se extind la unele persoane foarte vârstnice și ce anume vizează, am putea găsi în cele din urmă modalități de a reproduce această reacție imunitară benefică la alte persoane", notează Hashimoto.

În septembrie 2025, Manel Esteller, în prezent cercetător la Institutul de Cercetare Sant Pau din Barcelona, a participat la un studiu detaliat asupra Mariei Branyas Morera, care a fost cea mai vârstnică femeie din lume până la moartea sa, în 2024, la vârsta de 117 ani și 168 de zile. Studiul lui Hashimoto arată că supercentenarii au un set "îmbogățit" de celule imunitare care atacă amenințările la adresa sistemului imunitar și, probabil, și celulele canceroase, afirmă Esteller.

"Maria a trecut prin multe infecții, dar a reușit să se apere de toate, subliniază el. Ea a fost cea mai vârstnică persoană cunoscută din Spania care a avut COVID-19, iar boala a evoluat asimptomatic".