Oamenii de știință au găsit o modalitate de a spori capacitatea celulelor imunitare de a distruge cancerul

În experimentele de laborator, activarea temporară a proteinei p53 a ajutat celulele T să distrugă mai eficient celulele de melanom și a redus semnele epuizării lor funcționale. Rezultatele studiului au fost publicate în revista Frontiers in Immunology, scrie news.am

Autorii presupun că această abordare ar putea fi utilizată pe viitor pentru perfecționarea metodelor existente de imunoterapie, în cadrul cărora propriile celule imune ale pacientului sunt modificate pentru a recunoaște și distruge tumora.

Unul dintre principalele obstacole pentru astfel de metode de tratament este epuizarea celulelor T. În cazul unui contact prelungit cu celulele canceroase, celulele imune își pierd treptat capacitatea de a se înmulți și de a ataca tumora. În plus, în procesul de pregătire pentru terapie, acestea se pot maturiza prea rapid, ceea ce le reduce capacitatea de a supraviețui și de a-și menține activitatea după administrarea la pacient.

Pentru a soluționa această problemă, oamenii de știință au studiat rolul proteinei p53, cunoscută în primul rând drept unul dintre mecanismele-cheie de protecție ale organismului împotriva dezvoltării cancerului. Aceasta ajută la controlul deteriorării ADN-ului și previne transformarea celulelor afectate în celule maligne. Totuși, influența sa asupra funcționării celulelor T umane este studiată mult mai puțin.

Cercetătorii au activat temporar p53 cu ajutorul medicamentului experimental navtemadlin (navtemadlin). Acesta blochează proteina MDM2, care în mod normal limitează activitatea p53. După tratament, oamenii de știință au comparat starea și capacitățile funcționale ale celulelor T cu cele ale celulelor netratate.

Celulele tratate au dobândit mai frecvent proprietăți ale celulelor T de memorie centrală — un tip de celule imune capabile să persiste în organism și să se înmulțească activ la reîntâlnirea cu ținta corespunzătoare. La acestea au fost identificate, de asemenea, mai puține semne moleculare de epuizare și rezerve energetice mai mari. În plus, ele produceau mai frecvent interferon-gamma și granzima B — proteine implicate în răspunsul imun antitumoral.

Apoi, oamenii de știință au modificat genetic celulele T, astfel încât acestea să recunoască o proteină prezentă pe unele celule de melanom. În testele de laborator, celulele tratate cu navtemadlin au distrus celulele tumorale mai eficient decât cele de control. Avantajul a devenit vizibil după aproximativ 40 de ore și s-a menținut pe durata experimentului, care a continuat aproape șapte zile.

Totodată, activitatea antitumorală sporită a fost observată și fără utilizarea suplimentară a interleukinei-2, folosită de obicei pentru susținerea creșterii și supraviețuirii celulelor T.