theme-icon
logo
logo
Menu icon
Point.md logo
Distribuie știrea
Copiază linkul
Link copiat
6 Octombrie 2026, 23:43
7 255
Copiază linkul
Link copiat

Studiu: Capacitatea naturii de a se reface în cazul pierderii speciilor este supraestimată

Oamenii de știință britanici de la King's College London și Imperial College London au constatat că capacitatea ecosistemelor naturale de a se reface după dispariția animalelor și plantelor este mult exagerată.

Studiu: Capacitatea naturii de a se reface în cazul pierderii speciilor este supraestimată.
Studiu: Capacitatea naturii de a se reface în cazul pierderii speciilor este supraestimată.

Rezultatele celui mai amplu studiu global demonstrează că pierderea speciilor provoacă daune grave protecției climei și securității alimentare a omenirii, transmite nature.com

Specialiștii au analizat 423 de lucrări științifice, care au reunit peste 222 de mii de puncte de date provenite din observațiile asupra ecosistemelor terestre, de apă dulce și marine. Acest volum de informații l-a depășit de peste două ori pe cel al analizelor anterioare similare. Analiza a 23 de categorii de servicii ecosistemice a arătat că natura nu are variante „de rezervă”. Proprietățile utile ale mediului înconjurător — de la polenizarea naturală a culturilor și filtrarea apei până la stocarea carbonului — cresc direct proporțional cu numărul speciilor. Teoria potrivit căreia organismele se pot substitui reciproc fără a afecta biosfera este complet eronată.

«Concluziile noastre contestă presupunerea confortabilă că ecosistemele dispun de numeroase mecanisme de rezervă, astfel încât pierderea câtorva specii nu va schimba nimic. Beneficiile ecologice continuă să crească pe măsură ce diversitatea sporește, ceea ce înseamnă că ele scad rapid atunci când pierdem specii biologice», a declarat autoarea principală a studiului, geografa Emma Moffett.

Un adevărat șoc pentru oamenii de știință a fost reacția Oceanului Mondial la pierderea biodiversității. Procesul de absorbție a dioxidului de carbon atmosferic de către apele marine s-a dovedit a fi cel mai sensibil dintre toți indicatorii măsurați. «Puțurile albastre de carbon», recifele de corali și pădurile de mangrove depind în mod critic de lanțuri trofice complexe, de la fitoplancton până la microbii de mare adâncime. Dacă lumea se bazează pe ocean în lupta împotriva încălzirii globale, conservarea vieții marine trebuie să devină o prioritate.

O excepție nesemnificativă au constituit-o doar barierele naturale împotriva inundațiilor și eroziunii costiere, a căror eficiență depinde adesea de numai una sau două specii-cheie, de exemplu, arbuștii care consolidează dunele de nisip. Totuși, ecologii avertizează că economia orientată spre combustibilii fosili va duce la o reducere catastrofală a protecției naturale a câmpurilor fermierilor împotriva dăunătorilor. 

Statele cu o creștere rapidă a populației și un nivel scăzut de dezvoltare se vor confrunta cu cele mai grave consecințe. Pentru a evita colapsul, oamenii de știință îndeamnă la integrarea imediată a acestor date în politica climatică mondială, menținând un echilibru între conservarea diversității generale și protejarea speciilor fundamentale.

Abonați-vă la știrile Point.md pe Google
Sursă
Distribuie știrea
Copiază linkul
Link copiat
Acest text a fost tradus cu ajutorul AI. Ați observat o greșeală?