Tofilat, despre cozile de șapte kilometri de camioane la frontieră: Ce am făcut timp de trei ani?

Fostul director al Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM), actual director executiv al Asociației Transportatorilor, Oleg Tofilat, critică autoritățile pentru lipsa unor progrese vizibile în modernizarea infrastructurii logistice. Potrivit acestuia, problemele rămân nerezolvate încă din anii 2022–2023, scrie bani.mdю

Tofilat consideră că tranzitul cerealelor ucrainene prin Moldova trebuie privit nu ca un ajutor pentru Ucraina, ci ca o oportunitate economică pentru țară. Totodată, autoritățile trebuie să se asigure că fluxurile suplimentare de mărfuri nu îi împiedică pe exportatorii și importatorii moldoveni.

„Tranzitul cerealelor ucrainene nu este un ajutor pentru Ucraina. Este o afacere pentru Republica Moldova, care aduce beneficii Republicii Moldova. Punct”, — a declarat Tofilat în cadrul unei emisiuni la JurnalTV.

În opinia sa, autoritățile trebuie să acorde prioritate agenților economici locali și să creeze condiții în care transporturile de tranzit să nu împiedice comerțul companiilor moldovenești. Drept exemplu, el a menționat Portul Internațional Liber Giurgiulești, conducerea căruia, potrivit lui, a subliniat importanța colaborării cu clienții locali.

„Trebuie să ne asigurăm că exportatorii și importatorii din Moldova au cât mai puține obstacole și inconveniente din cauza fluxului mare de tranzit din Ucraina. Este necesar să extindem capacitățile de trecere, să facem traversarea frontierei mai previzibilă și să asigurăm condiții normale de așteptare atât pentru cetățenii ucraineni, cât și pentru ai noștri”, — a explicat el.

Una dintre principalele probleme, potrivit lui Tofilat, este așteptarea îndelungată la punctele vamale. Potrivit acestuia, șoferii de camioane stau în cozi câte două-trei zile, iar condițiile de așteptare lasă de dorit.

„Acum șoferii stau câte două-trei zile pentru a trece vama. Este inuman, extrem de ineficient și iresponsabil”, — a declarat fostul director al CFM.

El susține că, în ultimii ani, capacitatea punctelor vamale practic nu s-a schimbat. Potrivit estimărilor sale, printr-un singur punct de trecere continuă să treacă circa 250 de camioane pe zi — la fel ca în anii 2022–2023.

„Nu văd nicio schimbare semnificativă față de anii 2022–2023. Da, acum nu mai avem două vămi separate — cea moldovenească și cea română, ci un singur punct de trecere, însă cozile sunt aceleași — șapte kilometri. Cum treceau 250 de mașini pe zi, așa trec și acum. Așadar, ce am făcut timp de doi-trei ani?” — s-a întrebat Tofilat.

El a criticat, de asemenea, organizarea parcărilor temporare pentru camioane. Potrivit fostului director al CFM, acesta a vizitat una dintre platformele amenajate de autorități și a constatat că aceasta era goală. În același timp, camioanele continuau să stea de-a lungul drumului pe o distanță de circa șapte kilometri.

„Parcarea se află într-un cu totul alt loc, nu acolo unde stau camioanele, iar în parcare nu era niciun vehicul. Vă pot arăta fotografia. Iar de-a lungul drumului stau camioane pe o distanță de șapte kilometri”, — a relatat Tofilat.

El consideră că amenajarea parcărilor, de una singură, nu va rezolva problema fără o organizare corespunzătoare a circulației. Ca una dintre soluții, expertul propune introducerea unui sistem electronic de coadă pentru camioane și coordonarea acestuia cu autoritățile vamale române. Acest lucru le-ar permite transportatorilor să cunoască din timp timpul aproximativ de așteptare.

„Trebuie să existe o coadă electronică și coordonare cu partea română. Faptul că un camion trece vama noastră, iar la vama română ajunge într-o cu totul altă coadă nu ne ajută. Aici este necesară coordonarea dintre cele două vămi. Nu trebuie să fie vorba doar despre un control coordonat, ci și despre o coadă electronică comună și organizarea așteptării”, — a explicat el.

Tofilat a comentat și deschiderea punctului de trecere Costești — Stânca pentru tranzitul cerealelor. În opinia sa, această măsură nu este suficientă: este necesară creșterea capacității pentru transportul de mărfuri, în primul rând prin modernizarea punctelor de trecere deja existente.

O altă problemă, potrivit lui, este întârzierea restaurării coridorului feroviar, care urmează să fie utilizat inclusiv pentru transportul mărfurilor din Ucraina. Primele licitații pentru modernizarea infrastructurii au fost anunțate încă în 2023, însă ulterior au fost anulate din cauza prețurilor nefavorabile la materiale.

Potrivit lui Tofilat, pentru proiect erau prevăzute 120 de milioane de euro: 90 de milioane de euro sub formă de credite și 30 de milioane de euro sub formă de granturi. Totuși, lucrările nu au avansat. Infrastructura feroviară continuă să limiteze greutatea mărfurilor transportate, iar viteza trenurilor este de circa 25 km/h.

„Am plecat în 2024, licitația și proiectul au fost înghețate, iar până în prezent coridorul nu a fost reparat. Dacă am fi organizat licitația în 2024, acum totul ar fi fost gata, iar întreaga finanțare ar fi fost asigurată”, — a declarat Tofilat.

În încheiere, el a menționat că autoritățile au pierdut câțiva ani fără a soluționa principalele probleme ale transportului de mărfuri, deși tranzitul bunurilor ucrainene ar fi putut aduce Moldovei beneficii economice semnificative.