Moldova și România au devenit noi centre de refugiu pentru bărbații ucraineni

Punctul de control de la Giurgiulești, situat la doar câțiva kilometri de război, este un punct important în care bărbații de vârstă militară încearcă să părăsească Ucraina. În timp ce ostilitățile continuă în estul țării, această regiune devine locul unei situații geopolitice complexe, relatează tsn.ua cu un link către berliner-zeitung.de.

Deja peste 12.000 de bărbați ucraineni au încercat să treacă ilegal granița cu România, potrivit poliției de frontieră. De fapt, numărul acestor cazuri poate fi mult mai mare. Polițiștii de frontieră rețin zilnic bărbați care încearcă să evadeze prin Munții Carpați sau râuri de graniță precum Dunărea și Tisa. Potrivit unui polițist de frontieră ucrainean de la punctul de control de la Giurgiulești, în fiecare zi mai mulți bărbați de vârstă militară încearcă să părăsească țara.

La începutul războiului, numărul bărbaților care încercau să fugă în Europa era nesemnificativ, dar în timp situația s-a schimbat. La vârful afluxului de fugari în România erau până la 45 de ucraineni pe zi. În prezent, această cifră s-a stabilizat la 12-15 persoane pe zi, dar eforturile de mobilizare din Ucraina continuă să pună presiune asupra bărbaților care încearcă să evite serviciul.

În total, aproximativ șase milioane de oameni au părăsit Ucraina din februarie 2022, majoritatea femei și copii. Bărbaților între 18 și 60 de ani le este interzis să părăsească țara din cauza legii marțiale impuse de președintele Vladimir Zelenski. Această restricție exclude unele categorii, precum politicienii, sportivii și artiștii, dar majoritatea bărbaților supuși conscripției rămân expuși riscului de mobilizare.

Oboseala de război a Europei: situația din România și Moldova

La începutul războiului, România, care are o graniță de 600 de kilometri cu Ucraina, a sprijinit activ refugiații. Dar, pe măsură ce se apropie a treia iarnă a războiului, oboseala conflictului devine din ce în ce mai evidentă. Ajutorul umanitar a scăzut, iar sprijinul politic în rândul populației românești este în scădere. Predicțiile cu privire la viitorul Ucrainei devin din ce în ce mai pesimiste, iar demonstrațiile de solidaritate scad.

La punctele de frontieră precum Isaccea, la doar 800 de metri de Ucraina, peste Dunăre, încercările bărbaților ucraineni de a scăpa continuă. Potrivit poliției de frontieră române, 22 de bărbați au traversat fluviul cu barca sau înotând. În Munții Carpați, încercările de evadare se termină adesea în tragedie, 19 ucraineni au murit deja încercând să scape de-a lungul întregii frontiere ucraineano-române.

Moldova: contrabandiștii de mărfuri s-au transformat în contrabandiști de persoane

Moldova, care are o frontieră și mai lungă cu Ucraina (1 200 de kilometri), a devenit, de asemenea, o destinație importantă pentru bărbații ucraineni. De la începutul războiului, polițiștii de frontieră moldoveni au reținut peste 6.000 de ucraineni care încercau să treacă ilegal frontiera. Ruslan Galușca, șeful Serviciului Poliției de Frontieră din Moldova, remarcă faptul că țara obișnuia să lupte împotriva contrabandei cu țigări și droguri, dar acum contrabandiștii au fost reorientați către contrabanda cu persoane.

În Moldova, care se pregătește pentru un referendum privind aderarea la UE, întrebarea „Cum să evadezi din Ucraina în Moldova?” a devenit una dintre cele mai frecvente căutări pe Google. Numărul de treceri ilegale ale frontierei variază în funcție de situația de pe front, dar în fiecare zi polițiștii de frontieră se ocupă de 5-25 de cazuri.

Căutarea de noi soluții: răspunsul Guvernului ucrainean

Guvernul ucrainean negociază cu partenerii europeni pentru a readuce dezertorii în țară, în contextul în care deficitul acut de personal militar devine din ce în ce mai grav. Cu toate acestea, problema ridică numeroase probleme etice și juridice în țările UE.

În România și Moldova, Guvernele susțin că aderă la „principiul internațional al nereturnării”, conform căruia refugiații nu pot fi deportați înapoi într-o țară aflată în război. În Germania, însă, se discută idei de reducere a beneficiilor pentru refugiații ucraineni și se solicită deportarea acestora. În Moldova și România, însă, astfel de propuneri nu au găsit încă sprijin.

În ciuda dificultăților și riscurilor, bărbații ucraineni continuă să caute modalități de a evita mobilizarea. Pentru mulți, România și Moldova sunt doar puncte intermediare pe drumul către alte țări europene, în special Germania, unde speră să găsească un refugiu sigur.