Salariile și bonusurile șefilor întreprinderilor de stat au crescut cu până la 89%: Plîngău cere justificări

Președintele comisiei parlamentare de anchetă privind activitatea întreprinderilor de stat, Dinu Plîngău, declară că problema nu constă doar în mărimea remunerațiilor, ci mai ales în măsura în care acestea sunt justificate de rezultatele activității companiilor, relatează tv8.md.

Potrivit lui Plîngău, legea prevede că veniturile conducerii trebuie să fie corelate cu rezultatele activității întreprinderii. În practică însă, în unele companii de stat, salariile administratorilor au crescut semnificativ mai rapid decât salariile angajaților sau salariul mediu pe țară.

„În general, aceste salarii nerușinate, nemeritate, chiar și conform legii și hotărârilor Guvernului, trebuie să corespundă rezultatelor pe care le aduce managementul acestor întreprinderi sau societăți pe acțiuni. (...) Când te uiți la grafice și tabele, la cât au crescut salariile cetățenilor simpli sau ale angajaților obișnuiți, inclusiv în diferite structuri și în rândul lucrătorilor întreprinderilor, diferența sare în ochi, este uriașă”, a declarat Dinu Plîngău.

Printre întreprinderile menționate de Plîngău în acest context se numără MoldATSA, Metalferos și Aeroportul Internațional Chișinău.

Referitor la argumentul Agenției Proprietății Publice potrivit căruia salariile mari și plățile stimulative sunt necesare întreprinderilor de stat pentru a atrage manageri și a concura cu sectorul privat, Dinu Plîngău spune că o astfel de abordare poate fi justificată, însă doar dacă remunerația este confirmată prin rezultate concrete.

„Aceste bonusuri, ca să nu fim populiști, trebuie să existe pentru a stimula angajații și conducerea companiilor să obțină rezultate, să crească veniturile și așa mai departe. Există venituri, există rezultat, aduci bani în buget — poftim, primește bonusul corespunzător. Adică, aproximativ așa ar trebui să fie practica normală. La noi, aceste lucruri sunt utilizate într-o măsură atât de mare și legea este interpretată atât de mult, pentru că și acum legea stabilește anumite limite, anumite reguli în cadrul cărora pot fi acordate aceste bonusuri”, a explicat deputatul.

Potrivit lui Plîngău, în privința unor întreprinderi au fost deja efectuate verificări de către mai multe instituții, iar în unele cazuri materialele au fost transmise organelor de drept.

„Inclusiv, în general, când vorbim despre meritocrație, profesionalism, acordarea bonusurilor, trebuie să analizăm complex rezultatele activității întreprinderilor și să nu cădem în capcană atunci când ni se arată veniturile companiei. De fapt, aceste venituri, într-o mare măsură, sunt ulterior redistribuite din nou pentru salarii. Atunci ce primește statul din asta? Ce primim noi din asta?” — a declarat Dinu Plîngău.

În cadrul emisiunii a fost discutată și situația unor angajați ai întreprinderilor de stat care, potrivit informațiilor, au primit remunerații de sute de mii sau chiar de peste un milion de lei, inclusiv în baza contractelor de prestare de servicii și prin alte plăți. Plîngău spune că identificarea unor astfel de cazuri este mai dificilă, în special atunci când este vorba despre contracte încheiate cu organizații din afara întreprinderii.

„Este mai dificil atunci când vorbim despre anumite contracte de prestare de servicii cu alte organizații, care nu țin de stat, pentru că aici există și anumite aspecte private. Dacă faci audit, pentru o întreprindere îți vor trebui trei luni. Dar când sunt 515, încerci să analizezi cele mai grave cazuri. Vom mai vorbi mult timp despre noile probleme, iar teama mea este că peste un an sau doi toți vor uita de acest subiect, el nu va mai fi continuat și astfel de abuzuri vor începe din nou să se producă. De aceea, trebuie să propunem soluții și să facem ordine în tot haosul care există la întreprinderile de stat”, a spus Plîngău.

Președintele comisiei spune că problema gestionării întreprinderilor de stat există de 30 de ani. În opinia sa, unii administratori încep să trateze companiile de stat ca și cum le-ar aparține personal.

„Acești oameni care vin să conducă întreprinderi consideră deja că, ocupând această funcție, întreprinderea devine un fel de proprietate privată și foarte des o gestionează ca pe o proprietate privată, fără a ține cont că, în unele cazuri, acționarul majoritar este totuși statul, că anume statul te-a numit acolo și că aceasta nu este proprietatea ta personală, pentru a acoperi doar salarii, venituri și a angaja prieteni și cunoscuți, uitând de rezultatele activității întreprinderii”, a declarat Plîngău.

Plîngău susține că astfel de situații ar fi imposibile fără un control eficient din partea Agenției Proprietății Publice. În cazul bonusurilor și premiilor, acestea trebuie să treacă prin aprobarea consiliului de administrație și a Agenției Proprietății Publice.

„În toate cazurile când vorbim despre salarii și abuzuri, aceste abuzuri nu ar fi putut fi comise doar de administratorii care vin în aceste funcții, dacă ar fi existat control din partea Agenției Proprietății Publice. În primul rând, este vorba despre neprofesionalismul funcționarilor care trebuie să controleze activitatea. În mare măsură, responsabilitatea se află anume aici”, a declarat deputatul.

Președintele comisiei spune că, în timpul verificărilor, a solicitat Agenției Proprietății Publice explicații privind justificarea unor salarii și premii, însă, potrivit lui, nu a primit documente care să confirme o analiză detaliată a acestor plăți.

„O astfel de informație nu mi-a parvenit. Foarte des, această solicitare era examinată la Agenția Proprietății Publice pur și simplu ca o notificare”, a declarat Dinu Plîngău.