Moldova pregătește un program de consolidare a apărării: 10 miliarde de lei pentru următorii cinci ani

Pe 5 august, Guvernul planifică să aprobe Programul de implementare a Strategiei naționale de apărare, adoptată în 2024, pentru o perioadă de zece ani, informează Europa Liberă.

Potrivit estimărilor autorităților, implementarea programului va necesita aproape 10,6 miliarde de lei. Peste 4,2 miliarde de lei urmează să fie alocate din bugetul de stat, aproximativ 3,7 miliarde — din ajutor extern. Încă 2,7 miliarde de lei rămân, deocamdată, fără surse de finanțare.

Programul prevede consolidarea capacității de apărare a țării și integrarea treptată a Republicii Moldova în arhitectura de securitate și apărare a Uniunii Europene.

Unul dintre obiective este majorarea cheltuielilor publice pentru apărare până la 1% din PIB până în 2030, cu 0,25–0,35 puncte procentuale peste nivelul din ultimii ani.

Fostul ministru al apărării, general de rezervă Vitalie Marinuța, a declarat în cadrul unui comentariu pentru Europa Liberă că, chiar și după majorarea finanțării, cheltuielile pentru apărare în Republica Moldova rămân insuficiente, deoarece țările din regiune alocă pentru aceste scopuri până la 5% din PIB. Potrivit acestuia, în situația actuală, nivelul optim ar fi cheltuieli de 2–2,5% din PIB pe parcursul următorilor cinci ani.

După declanșarea invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, Republica Moldova își majorează treptat bugetul pentru apărare. În 2023, pentru aceste scopuri au fost alocați 1,65 miliarde de lei, în 2024 — 1,96 miliarde, iar în 2025 aproape 1,9 miliarde de lei (aproximativ 0,75% din PIB). Până atunci, cheltuielile nu au depășit un miliard de lei: 900 de milioane în 2021 și 2022, 750 de milioane în 2020 și 730 de milioane în 2019.

Conform programului, până în 2027 armata moldovenească urmează să primească armament și tehnică militară compatibile cu armamentele armatelor statelor partenere. În plus, deja în 2026 este planificată punerea în funcțiune a unui sistem de apărare antiaeriană.

Potrivit lui Marinuța, nu este vorba doar despre radare, ci și despre sisteme complete de apărare antiaeriană, capabile să detecteze, să intercepteze și să distrugă ținte aeriene. El a menționat că pentru aceasta vor fi necesare investiții semnificative, însă nu a evaluat dacă Republica Moldova le va putea asigura singură.

În opinia fostului ministru, ajutorul partenerilor internaționali joacă acum un rol decisiv, însă pe termen lung acest lucru nu este suficient pentru consolidarea apărării țării. Ca soluție strategică, el a indicat aderarea Republicii Moldova la NATO.

Anterior, autoritățile au declarat și despre intenția de a crea propria industrie de apărare și de a permite companiilor private să producă drone în Republica Moldova. Marinuța consideră că acest pas ar fi trebuit făcut mai devreme, însă apreciază pozitiv decizia de a dezvolta industria militară pe principiul utilizării duble, atât pentru sectorul civil, cât și pentru necesitățile apărării.

Programul pentru 2026–2030 prevede, de asemenea, că noul oraș militar, care se construiește în prezent lângă Chișinău, la Băcioi, va începe să funcționeze în 2028. Acolo urmează să fie amplasați aproximativ două mii de militari.

Agresiunea rusă împotriva Ucrainei este în continuare considerată de autoritățile Republicii Moldova drept una dintre principalele surse de amenințări la adresa securității naționale, alături de prezența trupelor ruse în regiunea transnistreană.

În document se menționează, de asemenea, că Republica Moldova intenționează să își consolideze rolul de furnizor regional de securitate, participând la misiuni internaționale de menținere a păcii și umanitare.