Moldovenii plecați în Rusia dispar după rețineri: Rudele susțin că sunt trimiși la război

Rudele află ulterior că cei reținuți au „acceptat” contracte cu armata rusă, fără să mai fie judecați pentru presupusele încălcări. Europa Liberă a documentat câteva cazuri. 

Unul dintre aceste cazuri este cel al lui Lilian V. din satul Pleșeni, raionul Cantemir. Bărbatul a plecat la muncă în Rusia în urmă cu aproximativ 20 de ani și a locuit la Sankt-Petersburg. La 9 martie 2026, acesta a fost reținut de poliție.

Potrivit surorii sale, Mihaela, familia a pierdut legătura cu bărbatul după un incident casnic. Concubina lui Lilian le-a spus rudelor că a suferit o traumă la picior, după care au mers împreună la spital. Instituția medicală a anunțat poliția despre cele întâmplate, iar bărbatul a fost reținut.

Ulterior, Ambasada Republicii Moldova la Moscova a informat familia că împotriva lui Lilian a fost deschis un dosar sub suspiciunea de violență domestică și vătămare intenționată gravă a integrității corporale. Totuși, situația a luat ulterior o turnură neașteptată. Potrivit rudelor, concubina bărbatului a fost chemată din nou la poliție și s-ar fi încercat convingerea ei să depună plângere împotriva lui. Femeia a refuzat și a întrebat când va avea loc procesul.

„Nu o să fie nicio judecată, el a semnat un contract și va pleca la război în Ucraina”, ar fi răspuns unul dintre polițiști.

Sora bărbatului este convinsă că fratele ei nu ar fi putut accepta voluntar participarea la război.

„Dacă ar fi vrut să lupte, ar fi făcut-o mai devreme. Războiul durează deja de peste patru ani”, spune Mihaela.

Ea subliniază că fratele ei nu are cetățenie rusă și nu este supus mobilizării obligatorii.

Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a declarat că ambasada de la Moscova menține legătura cu autoritățile ruse, a solicitat informații suplimentare și așteaptă un răspuns.

Un caz similar a avut loc cu frații Serghei și Ruslan S. din satul Dușmani, raionul Glodeni. În toamna anului 2024, aceștia au fost reținuți în regiunea Reazan din cauza unor probleme cu documentele.

Potrivit surorii lor, bărbații au crezut inițial că vor fi deportați în Republica Moldova. Ei spuneau chiar că autoritățile ruse le-au cumpărat bilete de avion. Ulterior însă, situația s-a schimbat. La ultima convorbire, unul dintre frați a spus că „anul va trece repede”, că va merge să lupte și apoi se va întoarce. După octombrie 2024, legătura cu ei s-a întrerupt.

Documente analizate de jurnaliști arată că unul dintre frați a semnat un contract cu armata rusă pe o perioadă de un an.

Sora este convinsă că decizia nu a fost una voluntară.

„Într-o țară străină, fără acte, un om poate fi ușor forțat”, consideră ea.

Ulterior, familia a aflat din rețelele sociale că unul dintre frați ar fi putut ajunge în captivitate ucraineană, iar celălalt este dat dispărut. Rudele nu au putut confirma aceste informații.

Un alt caz îl vizează pe Dumitru S., în vârstă de 44 de ani, din Camenca, regiunea transnistreană. La sfârșitul anului 2024, acesta a ajuns în captivitate ucraineană. Cu puțin timp înainte, bărbatul semnase un contract cu armata rusă.

Într-un videoclip publicat după capturarea sa de către forțele ucrainene, Dumitru a povestit că a fost reținut în Rusia după o plângere a soției și din cauza unor probleme cu actele. În loc de proces, potrivit lui, i s-a propus să semneze un contract cu armata, fiind asigurat că totul va fi bine. Bărbatului i s-ar fi promis serviciu în regiunea Kursk și câteva luni de pregătire, însă după doar zece zile a fost trimis pe front.

„Au spus să mergem acolo unde se aud explozii și ne asigurau că totul va fi bine”, a declarat el.

Dumitru a descris și condițiile dure de pe linia frontului, lipsa somnului, a hranei și a igienei de bază.

„Suntem pur și simplu carne de tun”, a spus bărbatul.

Potrivit părții ucrainene, acesta se află în continuare în captivitate.

Apărătorul drepturilor omului și reprezentantul asociației Promo-LEX, Vadim Vieru, a declarat că organizația a documentat încă cel puțin trei cazuri similare de la începutul războiului la scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei. Potrivit lui, în două cazuri cetățeni moldoveni au murit în zona Bahmut. Juristul consideră că aceste situații ridică serioase semne de întrebare privind caracterul voluntar al semnării contractelor.

Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a precizat că nu deține date exacte privind numărul cetățenilor moldoveni care ar fi ajuns în armata rusă.

Totuși, se știe că în martie 2026, în locurile de detenție din Rusia se aflau 143 de cetățeni ai Republicii Moldova, semnificativ mai puțini decât înainte de începerea războiului.

Din iunie 2025, autoritățile moldovenești avertizează regulat cetățenii cu privire la riscurile călătoriilor în Rusia, inclusiv posibile rețineri, presiuni și tentative de implicare în acțiuni militare.