Serviciile secrete estoniene: Rusia răspunde atacurilor Ucrainei prin intensificarea războiului informațional

Despre acest lucru a declarat vineri, în cadrul unui briefing săptămânal la Ministerul Apărării, șeful centrului de informații al Forțelor de Apărare, colonelul Ants Kiviselg, transmite err.ee.

El a menționat că în săptămâna care se încheie intensitatea luptelor a rămas cea mai mare în regiunea Donețk, pe direcțiile Konstantinovka, Liman și Pokrovsk.

„Deși Federația Rusă a intensificat și mai mult activitatea de luptă, ajungând la aproximativ 270 de contacte de luptă pe zi, partea rusă nu a obținut succese semnificative pe front”, a spus Kiviselg.

El a precizat că, pentru susținerea atacurilor terestre, Rusia a utilizat între 8.500 și 10.000 de sisteme tactice de drone de atac pe zi. Atacurile cu drone au fost însoțite de aproximativ 90 de misiuni tactice de luptă ale avioanelor pe zi, în cadrul cărora au fost lansate în medie 280 de bombe aeriene ghidate asupra țintelor staționare de pe teritoriul Ucrainei.

Kiviselg a declarat că, în ciuda afirmațiilor președintelui Rusiei, Vladimir Putin, despre succese majore pe front, cum ar fi capturarea orașului Konstantinovka, partea rusă nu are de fapt realizări semnificative pe front. El a adăugat că, din cauza frustrării provocate de eșecurile din lupte, Rusia a efectuat mai multe lovituri de lungă distanță în cadrul unei campanii teroriste.

Potrivit lui Kiviselg, în timpul acestor atacuri Ucraina a întâmpinat dificultăți în interceptarea rachetelor balistice.

„Lipsa muniției pentru sistemele Patriot în Ucraina, exact în timpul respingerii acestor atacuri balistice, a oferit Rusiei posibilitatea de a reduce statistic numărul atacurilor cu rachete balistice. Dacă în iunie rușii foloseau în medie 40 de rachete balistice pe un atac, la începutul lunii iulie observăm că numărul acestora a scăzut cu aproximativ o treime, adică se folosesc circa 30 de rachete. Probabil rușii consideră că, cu un număr mai mic de rachete, pot obține același efect pentru care anterior trebuiau să folosească mai multe rachete”, a spus Kiviselg.

Ucraina a extins spectrul țintelor și a crescut raza atacurilor

Kiviselg a menționat că Ucraina a extins simultan spectrul țintelor și raza atacurilor efectuate adânc în teritoriul Federației Ruse.

„Acest lucru poate fi împărțit în două campanii majore. În primul rând, izolarea Peninsulei Crimeea și, în al doilea rând, neutralizarea infrastructurii energetice și a potențialului de export al Rusiei. Ca urmare a unor astfel de lovituri sistematice, în Rusia au fost atacate cel puțin șase aerodromuri, unde au fost distruse sau avariate cel puțin șapte avioane de luptă și un număr necunoscut de drone „Shahed”. Continuă atacurile asupra infrastructurii de transport și porturilor, inclusiv asupra porturilor maritime Ust-Luga și Vîsoțki, situate aproape de noi, în partea de est a Golfului Finlandei. De asemenea, în zona Kerci a fost atacat un terminal de feribot, iar în Marea Azov cel puțin 19 nave care asigurau Peninsula Crimeea cu combustibil sau alte echipamente militare. „Astfel de atacuri în Crimeea și Marea Azov pot fi considerate relativ reușite”, a declarat Kiviselg.

În plus, continuă atacurile Ucrainei asupra centralelor electrice și infrastructurii din Crimeea ocupată, ceea ce a dus la numeroase întreruperi în alimentarea cu energie electrică.

Kiviselg a menționat că în săptămâna trecută Ucraina a lovit cel puțin nouă rafinării și terminale petroliere adânc în teritoriul Rusiei.

„Trebuie remarcat atacul asupra rafinăriei din regiunea Omsk, care este una dintre cele mai mari întreprinderi de rafinare a petrolului din Rusia. La rafinăria din Omsk se produceau benzină, motorină, precum și combustibil de aviație utilizat în armata rusă. În plus, este singurul producător de catalizatori de cracking necesari pentru prelucrarea secundară a petrolului, ceea ce, fără îndoială, va afecta și activitatea altor rafinării în producția de benzină, motorină și combustibil de aviație de înaltă calitate.

„Știm că în anii precedenți rafinăria din Omsk producea singură aproximativ 15% din combustibilul de aviație necesar Rusiei. În prezent, această rafinărie și-a suspendat activitatea, ceea ce în viitorul apropiat poate limita direct capacitățile forțelor aeriene ruse”, a spus Kiviselg.

Potrivit lui Kiviselg, atacul asupra rafinăriei din Omsk demonstrează capacitățile crescânde ale Ucrainei de a efectua lovituri de lungă distanță. În același timp, este un exemplu clar că Federația Rusă nu este capabilă să protejeze zone importante cu mijloacele sale de apărare antiaeriană.

„Conform datelor Statului Major General al Ucrainei, la începutul lunii iulie 2026, în urma loviturilor au fost scoase din funcțiune aproximativ 40% din capacitățile planificate de rafinare a petrolului din Rusia, iar într-un an acest lucru a cauzat Rusiei un prejudiciu total de 13,5 miliarde de dolari în termeni financiari”, a spus Kiviselg.

„Probabil, punctul culminant al consecințelor acestor atacuri va avea loc în lunile următoare. Rusia s-a transformat dintr-o țară exportatoare de produse petroliere într-o țară importatoare de combustibil lichid, iar volumele acestui import practic nu pot acoperi nici măcar nevoile consumului intern propriu”, a adăugat el.

Rusia reacționează prin război informațional

Potrivit lui Kiviselg, Rusia reacționează destul de dureros la loviturile de lungă distanță reușite ale Ucrainei. „Pentru aceasta se folosește o retorică ostilă anti-occidentală, însoțită de amenințări și demagogie. Principala acuzație este că succesul Ucrainei se datorează ajutorului și sprijinului din partea Occidentului”, a spus Kiviselg.

El a spus că, în cadrul unor astfel de narațiuni ostile, Rusia a atacat și țările baltice și Finlanda, susținând că aceste state permit ucrainenilor să folosească spațiul lor aerian pentru a lovi Rusia, precum și intenția țărilor baltice de a expulza în masă populația vorbitoare de limbă rusă din țările lor și plasarea armelor nucleare în Lituania sau Finlanda.

În plus, Kremlinul a început să afirme din când în când că nu mai este vorba de o operațiune militară specială, ci de un război la scară largă, deoarece mai multe țări europene și SUA sprijină Ucraina cu informații, date de intelligence, echipamente și armament.

Kiviselg a relatat că, pentru a întări declarațiile false ale purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, șeful departamentului pentru drepturile omului și cooperare multilaterală al Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, Grigori Lukianțev, a afirmat pe 7 iulie că țările baltice se pregătesc pentru deportarea în masă a populației vorbitoare de limbă rusă, ceea ce evident nu corespunde realității.

„Toate aceste declarații servesc mai degrabă scopurilor unei operațiuni informaționale coordonate, al cărei scop probabil este să provoace în Occident un sentiment de amenințare legat de o posibilă escaladare și să submineze unitatea în sprijinul ulterior al Ucrainei”, a spus Kiviselg.

„În acest context pot fi privite și temele care au fost discutate recent public, privind posibile provocări din partea Rusiei și chiar pregătiri militare în direcția țărilor baltice. Totuși, în prezent acest lucru trebuie văzut mai degrabă ca parte a războiului informațional declanșat de Rusia cu scopul de a influența opinia publică occidentală. În continuare nu vedem din partea Rusiei niciun fel de pregătiri militare pentru desfășurarea în viitorul apropiat a unei operațiuni militare în țările baltice sau în această regiune”, a adăugat Kiviselg.