Oamenii de știință au explicat cum să consume produse ultraprocesate fără a afecta sănătatea

În același timp, această categorie este atât de largă, încât aceeași definiție include băuturile carbogazoase dulci și chipsurile, precum și unele tipuri de pâine integrală, cereale pentru micul dejun, băuturi pe bază de plante și iaurturi, transmite nv.ua cu referire la e3.eurekalert.org

Un nou studiu al Școlii de Sănătate Publică Harvard, prezentat la conferința NUTRITION 2026, a arătat că pentru sănătatea pe termen lung ar putea fi mai importantă calitatea generală a alimentației, nu doar gradul de procesare industrială a produselor. Totodată, acestea sunt doar rezultatele unui studiu prezentat la conferință și care nu a trecut încă printr-o evaluare completă de specialitate, astfel că nu trebuie percepute drept o dovadă definitivă a siguranței produselor ultraprocesate.

Oamenii de știință au analizat datele de la 203 275 de participanți din trei mari studii de cohortă americane: Nurses' Health Study, Nurses' Health Study II și Health Professionals Follow-up Study. Participanții au fost monitorizați timp de decenii, iar componenta vegetală a dietei lor a fost evaluată nu doar în funcție de cantitate, ci și de calitatea și gradul de procesare a produselor. Rezultatul s-a dovedit important pentru discuția despre produsele ultraprocesate: o alimentație vegetală sănătoasă a fost asociată cu un risc mai mic de boli cardiovasculare, diabet de tip 2 și deces — indiferent de proporția produselor clasificate drept ultraprocesate.

Aceasta nu înseamnă că alimentele ultraprocesate au devenit brusc benefice. Este vorba despre altceva: simplul fapt al procesării industriale nu permite evaluarea unui produs fără a lua în considerare compoziția sa nutritivă și locul pe care îl ocupă în alimentație.

Ce înseamnă de fapt „ultraprocesat”

Clasificarea NOVA definește produsele ultraprocesate prin natura și amploarea procesării industriale, precum și prin utilizarea unor ingrediente care, de regulă, nu sunt folosite în bucătăria de acasă. Această categorie poate include produse cu o compoziție foarte diferită — de la băuturi dulci și gustări până la anumite tipuri de pâine integrală și cereale pentru micul dejun îmbogățite.

Aici apare problema: NOVA nu este un sistem de evaluare a valorii nutritive. Prin urmare, o singură categorie poate reuni produse cu un conținut complet diferit de fibre, zahăr, sare, grăsimi saturate, proteine și micronutrienți. Despre această problemă au vorbit și cercetătorii care studiază legătura dintre produsele ultraprocesate și sănătate.

Acest lucru este demonstrat în mod deosebit de un studiu din 2024, publicat în revista The Lancet Regional Health — Americas. Acesta a analizat dietele a peste 200 de mii de participanți din aceleași trei cohorte americane. În general, o pondere ridicată a produselor ultraprocesate în alimentație a fost asociată cu un risc crescut de boli cardiovasculare, însă rezultatele au diferit semnificativ în funcție de grupa concretă de produse. De exemplu, băuturile dulci, băuturile cu îndulcitori artificiali și carnea procesată au fost asociate cu un risc crescut de boli cardiovasculare. În același timp, unele tipuri de pâine ultraprocesată, cereale pentru micul dejun și iaurturi au demonstrat în acest studiu o asociere inversă. Acest lucru nu dovedește că asemenea produse protejează inima, dar arată de ce regula mecanică „ultraprocesat — înseamnă nociv” simplifică prea mult situația.

Se poate consuma acum liniștit hrană ultraprocesată

Nu. Noile rezultate nu anulează volumul considerabil de cercetări anterioare. Într-una dintre cele mai mari revizuiri sistematice, publicată în BMJ, cercetătorii au analizat 45 de analize combinate, care au inclus în total aproape 9,9 milioane de participanți. O pondere mai mare a produselor ultraprocesate a fost asociată cu numeroase consecințe nefavorabile pentru sănătate, inclusiv cu mortalitatea cauzată de bolile cardiovasculare și de diabetul de tip 2.

Prin urmare, este mai corect să vorbim nu despre „produse ultraprocesate benefice”, ci despre faptul că gradul de procesare este doar una dintre caracteristicile alimentelor. Pâinea integrală cu un conținut ridicat de fibre și o cantitate mică de zahăr și sare, precum și o chiflă dulce din făină rafinată pot avea profiluri nutritive complet diferite, chiar dacă ambele produse fac parte din aceeași categorie NOVA.

Astfel, în loc să evaluăm un produs doar după inscripția „ultraprocesat”, merită analizată alimentația în ansamblu. Baza dietei ar trebui să fie formată din legume, fructe, leguminoase, cereale integrale, nuci, semințe și alte produse nutritive, iar consumul de băuturi dulci, carne procesată, dulciuri, gustări și alte alimente cu un conținut ridicat de zahăr adăugat, sare și grăsimi saturate — să fie limitat.