Cum îți poți prelungi viața și încetini îmbătrânirea celulelor cu ajutorul postului

Acest mecanism a fost descoperit de biologi de la Institutul Coreean Avansat de Știință și Tehnologie și de la Universitatea de Știință și Tehnologie din Pohang, transmite nature.com.

Mai întâi, oamenii de știință au verificat pe nematodele Caenorhabditis elegans — viermi rotunzi, favoriții gerontologilor — 71 de gene care codifică enzime capabile să taie ARN: genele erau dezactivate pe rând și era urmărit nivelul fragmentelor de ARNt. A fost identificată una singură — DIS3, o componentă a complexului celular care reciclează ARN-urile inutile. Viermii cu DIS3 defect trăiau mai puțin decât semenii lor, iar cel mai important — pierdeau complet anii suplimentari obținuți prin restricția alimentară. Dispărea parțial și beneficiul altor metode, de exemplu slăbirea semnalizării insulinei.

Experimentele ulterioare au arătat că, în timpul înfometării, DIS3 trece din nucleu în citoplasmă și taie ARNt — molecule care transportă aminoacizii la ribozomi pentru asamblarea proteinelor. Jumătatea de ARNt al glutaminei se atașează de ribozomi (șapte din 14 proteine-partenere sunt ribozomale) și reduce sinteza proteinelor, ceea ce activează factorul de rezistență la stres SKN-1, analogul uman NRF — acesta este cel care prelungește viața. Introducerea acestui fragment prelungea viața viermilor chiar și fără dietă, iar blocarea lui o scurta.

La oameni, mecanismul funcționează în mod similar. În fibroblastele pulmonare, dezactivarea genei DIS3 accelera îmbătrânirea celulară: celulele acumulau markerii acesteia și încetau definitiv să se dividă, iar adăugarea jumătății de ARNt le readucea parțial la normal. Diferă doar molecula-erou: la viermi și oameni fragmentele sunt diferite, însă ambele inhibă sinteza proteinelor.

Restricția alimentară rămâne, încă din anii 1930, cea mai sigură metodă de a prelungi viața animalelor de laborator, însă mediatorii săi moleculari au rămas mult timp un mister. Jumătățile de ARNt erau considerate anterior doar indicatori ai stresului: ele se formează în urma stresului oxidativ și a înfometării, se acumulează odată cu vârsta și au fost semnalate în neurodegenerare și cancer — mutațiile DIS3 sunt frecvent depistate în mielom.

Acum a fost demonstrat pentru prima dată că aceste fragmente controlează direct îmbătrânirea, ceea ce deschide calea unor potențiale intervenții anti-îmbătrânire. Totuși, deocamdată este vorba despre viermi și culturi celulare — nu s-a ajuns încă la teste pe oameni.