theme-icon
logo
logo
Menu icon
Point.md logo
Distribuie știrea
Copiază linkul
Link copiat
19 Noiembrie 2026, 21:57
909
Copiază linkul
Link copiat

Studiul a arătat la ce vârstă este creierul deosebit de sensibil la compoziția alimentelor

Creierul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 21 de ani poate reacționa mai puternic la produsele ultraprocesate decât creierul celor care au împlinit deja 22 de ani sau mai mult.

Studiul a arătat la ce vârstă creierul este deosebit de sensibil la compoziția alimentelor
Studiul a arătat la ce vârstă creierul este deosebit de sensibil la compoziția alimentelor

La această concluzie au ajuns cercetătorii de la Universitatea Tehnologică din Virginia (SUA). Doar două săptămâni de alimentație bogată în produse procesate industrial au modificat reacția creierului participanților mai tineri la un milkshake, relatează dx.doi.org

Schimbările au afectat cortexul orbitofrontal — o regiune a creierului implicată în evaluarea atractivității alimentelor, luarea deciziilor și controlul comportamentului alimentar. La participanții cu vârste între 18 și 21 de ani, reacția acestei zone la un milkshake a scăzut după o dietă de două săptămâni cu produse ultraprocesate. Atunci când tinerii treceau la o alimentație fără astfel de produse, reacția creierului, dimpotrivă, se intensifica. La participanții cu vârste între 22 și 25 de ani nu au fost constatate schimbări semnificative.

„La participanții mai tineri, doar două săptămâni de alimentație cu un conținut ridicat de produse ultraprocesate au fost asociate cu o reducere a reacției creierului la o mâncare atractivă — un milkshake — în cortexul orbitofrontal”, a declarat prima autoare a studiului, Emma Leslie.

La studiu au participat 22 de persoane cu vârste între 18 și 25 de ani. Șapte dintre acestea nu aveau mai mult de 21 de ani. Fiecare participant a urmat timp de câte două săptămâni două regimuri alimentare diferite, între care a fost făcută o pauză de patru săptămâni.

În primul caz, 81% dintre calorii proveneau din produse ultraprocesate. În al doilea, astfel de produse au fost excluse complet. Totodată, regimurile erau comparabile în ceea ce privește conținutul de proteine, grăsimi și carbohidrați, fibre, zahăr, sare și grăsimi saturate. Cercetătorii le-au egalat, de asemenea, din punct de vedere al aportului caloric și al valorii nutritive totale, pentru ca participanții să nu ia sau să piardă în greutate.

Înainte și după fiecare etapă, voluntarii au efectuat imagistică prin rezonanță magnetică funcțională (fRMN). În timpul scanării, printr-un tub special li se administra un milkshake sau o soluție fără gust, iar oamenii de știință urmăreau activitatea creierului.

Rezultatele au completat o lucrare anterioară a aceluiași grup de cercetare. Atunci s-a constatat că participanții din grupa de vârstă mai mică consumau mai mult la următoarea masă după un regim bogat în alimente ultraprocesate, chiar dacă nu mai simțeau foame. La voluntarii mai în vârstă nu a fost identificată o asemenea regularitate.

„Acest lucru este deosebit de interesant în contextul rezultatelor noastre anterioare, care au arătat că, după o dietă ultraprocesată, participanții tineri mâncau mai mult chiar și la un bufet suedez. Împreună, aceste date ne fac să ne întrebăm dacă există perioade de dezvoltare în care impactul unei astfel de alimentații este deosebit de puternic”, a remarcat Leslie.

De ce vârsta poate conta

Cortexul orbitofrontal continuă să se maturizeze aproximativ până la mijlocul sau sfârșitul celui de-al treilea deceniu de viață. Acesta ajută la evaluarea recompensei și la luarea deciziilor, inclusiv a celor legate de alimentație. De aceea, cercetătorii presupun că, la vârste tinere, această regiune poate fi deosebit de sensibilă la compoziția dietei.

„Acest studiu este important, deoarece observăm schimbări într-o regiune a creierului responsabilă de autocontrol și care, posibil, ajută la oprirea consumului de alimente”, a explicat neurobiologul Alex DiFeliceantonio, care a participat la studiu.

Cercetătorii nu știu încă ce anume a influențat reacția creierului. Deoarece regimurile erau comparabile în privința principalelor caracteristici nutritive, un posibil rol l-ar fi putut avea aditivii alimentari sau substanțele formate în procesul de prelucrare industrială a produselor.

În continuare, echipa intenționează să studieze influența unei astfel de alimentații asupra adolescenților și să afle dacă schimbările se mențin după revenirea la alimentația obișnuită. Deocamdată, experimentul arată doar reacția pe termen scurt a creierului la diferite regimuri alimentare, și nu consecințele consumului de produse ultraprocesate pe parcursul mai multor ani.

Abonați-vă la știrile Point.md pe Google
Sursă
Distribuie știrea
Copiază linkul
Link copiat
Acest text a fost tradus cu ajutorul AI. Ați observat o greșeală?