Studiu: Jocurile în aer liber protejează copiii de anxietate și agresivitate
Copiii care se joacă mai des afară între 2 și 4 ani întâmpină mai rar dificultăți emoționale și comportamentale în anii următori.

Acest lucru a arătat un nou studiu al Universității Exeter, transmite acamh.onlinelibrary.wiley.com.
Lucrările anterioare au indicat deja legătura dintre jocurile în aer liber și sănătatea mintală a copiilor, dar pentru prima dată oamenii de știință au urmărit cum plimbările în primii ani de viață influențează starea de bine pe termen lung.
Majoritatea copiilor mici nu au probleme serioase de sănătate mintală, iar nivelul tulburărilor mintale rămâne scăzut pe tot parcursul copilăriei. Totuși, la unii dificultățile cresc în timp, iar la alții apar încă din primii ani. Noile date arată că, cu cât un copil preșcolar petrece mai mult timp regulat în aer liber, cu atât este mai probabil ca până la vârsta de 8 ani sănătatea sa mintală să rămână stabilă.
Cât de des trebuie să se joace în aer liber
Cercetătorii au analizat informații despre 4.151 de copii, folosind date dintr-un studiu longitudinal amplu Growing Up in Scotland, lansat în 2005. La copii au fost evaluate simptomele tulburărilor mintale la 4, 5, 6 și 8 ani. Au fost luate în considerare atât manifestările exterioare – agresivitatea, impulsivitatea și hiperactivitatea, cât și cele interioare – anxietatea și stările depresive.
S-a constatat că cei care se jucau mai des în aer liber la 2, 3 și 4 ani aveau mai multe șanse să facă parte din grupul cu un nivel scăzut al simptomelor și cu o sănătate mintală stabilă până la 8 ani. Fiecare zi suplimentară de joacă în aer liber pe săptămână în perioada preșcolară creștea șansele unui profil pozitiv cu 6–14%.
Opinia experților
Profesorul Helen Dodd de la Universitatea Exeter, care a condus studiul, a subliniat: „Rezultatele noastre arată că oferirea copiilor mici a mai multor oportunități de joacă în aer liber poate fi o metodă simplă și ieftină de susținere a sănătății mintale. Acest aspect trebuie luat în considerare în elaborarea politicilor din domeniul sănătății, educației și planificării urbane.”
Ea a adăugat că este necesară o finanțare adecvată pentru construirea și întreținerea locurilor de joacă, precum și protejarea tuturor spațiilor folosite de familii: locuri informale din apropierea casei, parcuri și zone verzi. Astfel de spații publice sunt deosebit de importante pentru cei care nu au o curte proprie.
Pentru a evidenția efectul jocurilor în aer liber, oamenii de știință au exclus influența altor factori – sexul copilului, apartenența etnică, nivelul de educație din familie, prezența bolilor cronice, statutul de angajare al părinților, precum și accesul la un parc aflat la zece minute de mers pe jos sau la o grădină.
Margaret Hunter Blair, președinta Forumului britanic pentru Politica Jocului Copiilor, a salutat studiul: „Aceste rezultate demonstrează clar valoarea intervențiilor de joacă în primii ani, care oferă un efect pozitiv pe termen lung asupra sănătății mintale a copiilor preșcolari. Copiii noștri vor beneficia enorm de pe urma unui număr mai mare de locuri de joacă de calitate.”


