În Moldova, salariul președintelui, chiar și după majorare, va fi mai mic decât veniturile majorității colegilor din Europa

Noua lege privind salarizarea, care urmează să intre în vigoare în 2027, prevede majorarea salariilor pentru toate cele trei funcții de stat de rang înalt, relatează Radio Moldova.

În prezent, salariul lunar al președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, înainte de impozitare, constituie circa 22 300 de lei. Potrivit proiectului reformei salarizării în sectorul bugetar, de la 1 ianuarie 2027 acesta ar urma să crească până la 55 000 de lei, echivalentul a peste 2 700 de euro.

Majorarea salariilor este prevăzută și pentru președintele Parlamentului, Igor Grosu, precum și pentru prim-ministrul Vasile Tofan. În prezent, salariile lor lunare înainte de impozitare constituie mai puțin de 21 000 de lei, a comunicat ministra Finanțelor, Victoria Belous.

Pentru comparație: 

În România președintele Nicușor Dan primește în prezent circa 14 600 de lei românești pe lună după achitarea impozitelor — aproximativ 2 900 de euro. Potrivit proiectului noii legi privind salarizarea, remunerația sa ar urma să crească până la circa 19 200 de lei net, sau aproximativ 3 600 de euro. Prim-ministrul și președinții ambelor camere ale Parlamentului primesc circa 2 600 de euro pe lună după achitarea impozitelor.

În Bulgaria salariul lunar al președintelui înainte de impozitare constituie circa 8 100 de euro, potrivit datelor publicate în mai 2026.

În Estonia remunerația lunară a președintelui înainte de impozitare ajunge la aproximativ 10 240 de euro. Această grilă salarială este în vigoare din aprilie 2026.

În Ungaria salariul lunar al șefului statului înainte de impozitare constituie circa 16 400 de euro, iar venitul anual ajunge la aproximativ 196 800 de euro.

În Polonia președintele Karol Nawrocki primește circa 7 100 de euro brut pe lună.

În Lituania președintele primește în 2026 circa 10 428 de euro brut lunar, ceea ce echivalează cu aproximativ 6 300 de euro după achitarea impozitelor.

În Letonia salariul președintelui în 2026 constituie circa 8 559 de euro pe lună. În 2027, acesta ar urma să crească până la 9 153 de euro.

În Franța remunerația lunară a președintelui Emmanuel Macron înainte de impozitare este estimată la aproximativ 16 000 de euro. Suma este calculată conform unei formule stabilite printr-un decret special.

În SUA președintele primește un salariu anual fix de 400 000 de dolari — circa 33 300 de dolari pe lună. În plus, legislația americană prevede o indemnizație anuală pentru cheltuielile legate de exercitarea atribuțiilor prezidențiale.

În Ucraina, care se află în stare de război, salariul oficial al președintelui Volodimir Zelenski constituie 28 000 de grivne pe lună — aproximativ 580 de euro. Această sumă este confirmată de declarația de venit pentru anul 2025, publicată de administrația prezidențială.

În Germania salariul lunar al președintelui federal înainte de impozitare constituie circa 24 300 de euro, în timp ce cancelarul primește aproximativ 21 000 de euro.

În Italia salariul lunar al președintelui Sergio Mattarella înainte de impozitare constituie circa 18 300 de euro.

În Țările de Jos salariul lunar al prim-ministrului înainte de impozitare constituie 17 629 de euro. Această sumă include deja indemnizația de concediu și primele fixe.

În Grecia salariul lunar al prim-ministrului înainte de impozitare constituie circa 7 500 de euro, iar cel al președintelui — 11 500 de euro.

În Luxemburg venitul lunar total al prim-ministrului înainte de impozitare ajunge la 30 695 de euro. Acesta este format din salariul fix și indemnizația de reprezentare.

În Danemarca salariul lunar al prim-ministrului înainte de impozitare constituie circa 163 181 de coroane daneze, sau aproximativ 22 000 de euro.

În Elveția salariul anual al președintelui înainte de impozitare ajunge la aproximativ 520 000 de euro (490 166 de franci elvețieni), ceea ce echivalează cu circa 43 300 de euro pe lună. Acesta este unul dintre cele mai mari salarii în rândul șefilor de stat din Europa.

Amintim că reforma salarizării în sectorul bugetar, prezentată de ministra Finanțelor Victoria Belous, prevede majorarea salariilor pentru peste 170 000 de angajați ai instituțiilor de stat începând cu anul 2027. Se estimează că cheltuielile bugetare pentru reformă vor depăși 4,6 miliarde de lei. Aproape 58% din această sumă urmează să fie direcționată către sistemul de învățământ, inclusiv pentru personalul tehnic și de deservire.

Potrivit ministrei, circa 50 000 de angajați care în prezent primesc salariul minim de 6 300 de lei vor beneficia, de asemenea, de majorări. Modificările îi vor viza și pe funcționarii publici cu venituri mai mici de 15 000 de lei, inclusiv angajații grădinițelor, ai autorităților publice locale, ai sistemului medical, poliției, instituțiilor de cultură și sectorului de tineret. Pentru categoriile cu cele mai mici venituri, majorarea medie va depăși 20%, iar suplimentele vor constitui între 2 000 și 2 600 de lei.

Totodată, reforma prevede revizuirea grilei salariale pentru funcțiile publice de rang înalt. Astfel, salariul președintei Maia Sandu înainte de impozitare ar urma să crească de la 22 300 la 55 000 de lei. O majorare similară, de peste 100%, este prevăzută pentru prim-ministru și președintele Parlamentului. Victoria Belous a explicat că salariile pentru aceste funcții nu au fost majorate din 2020, iar noul sistem de salarizare a fost elaborat ținând cont de atribuțiile funcționarilor și de poziția lor în ierarhia de stat.

Salariul deputaților, care în prezent constituie 20 800 de lei brut, ar urma, de asemenea, să crească. Totodată, reforma prevede revizuirea unor prime, compensații și indemnizații de care beneficiază parlamentarii.

Proiectul a fost elaborat de un grup de lucru din care au făcut parte peste 40 de angajați ai ministerelor. Acum, documentul urmează să parcurgă procedurile de aprobare.