În Moldova, aproape o treime dintre funcțiile de judecător rămân vacante

Potrivit membrei Consiliului Superior al Magistraturii, Livia Mitrofan, din cele 524 de funcții de judecător din țară, 168 rămân vacante. Situația este deosebit de dificilă în curțile de apel, unde, din cele 104 funcții prevăzute în schemă, sunt ocupate doar 32. Numai la Curtea de Apel Chișinău lipsesc 40 de judecători, relatează tv8.md

Reprezentanta CSM a menționat că judecătorii cer revizuirea sistemului de salarizare și stabilirea salariilor lor la nivelul celor ale secretarilor de stat. Potrivit acesteia, formula propusă de Ministerul Finanțelor nu corespunde rolului puterii judecătorești în stat și creează noi riscuri.

"Vorbesc despre proiectul de lege privind salarizarea. Am atras atenția că judecătorii de primă instanță au fost echivalați, din punctul de vedere al salariilor, cu viceprimarii. Atunci am întrebat: ce loc ocupă judecătorul într-un stat de drept? (...) Nu cerem nimic deosebit. Cerem ca salariile noastre să fie echivalate cu salariile secretarilor de stat și avem un argument: activitatea ministerelor este verificată de judecătorii de primă instanță", a adăugat Mitrofan.

Salariile mici și volumul mare de muncă îi descurajează pe tinerii specialiști 

Reprezentanții sistemului judecătoresc numesc printre cauzele deficitului de personal salariile insuficient de atractive, în condițiile unui volum mare de muncă și ale unei responsabilități sporite. Judecătoarea Marina Rusu a menționat că absolvenții Institutului Național al Justiției pot câștiga considerabil mai mult dacă aleg avocatura sau munca în sectorul privat, unde volumul de muncă este adesea mult mai mic.

"Un judecător primește un salariu mai mic decât ar putea primi, de exemplu, lucrând ca avocat sau chiar pur și simplu ca jurist. Există multe întreprinderi care plătesc juriștilor mai mult. Iar o persoană care lucrează, de exemplu, într-o companie privată sau ca avocat nu gestionează simultan 400, 500, 800 sau 1000 de dosare", a explicat Rusu.

Potrivit acesteia, tinerii specialiști sunt descurajați nu doar de condițiile financiare, ci și de numeroasele verificări, presiunea din partea mass-media și riscurile reputaționale asociate profesiei de judecător.

"Trebuie să treci prin foarte multe verificări, care sunt însoțite de presiuni din partea mass-media, inclusiv asupra rudelor și a tuturor celor din jur. Există riscuri reputaționale serioase. Am avut cazuri în care judecătorii au suferit atât de mult din cauza acestor atacuri, încât nu erau pregătiți să reziste presiunii mass-media și campaniilor de discreditare", a adăugat judecătoarea.

Funcționalitatea sistemului judecătoresc sub amenințare

Expertul în drept Octavian Iachimovschi a comparat situația din sistemul judecătoresc cu cea a angajaților întreprinderilor de stat, unde salariile mari sunt adesea justificate prin necesitatea de a reține specialiști calificați și de a preveni plecarea lor peste hotare. În opinia sa, aceeași abordare trebuie aplicată și în cazul judecătorilor și procurorilor, întrucât criza de personal a afectat deja întregul sistem de justiție.

"De ce credeți că acest principiu nu funcționează în raport cu judecătorii și procurorii? Uitați-vă la Institutul Național al Justiției. Deja de doi ani nu reușesc să completeze nici măcar posturile vacante, ci locurile pentru audienți. Același exod de cadre are loc și în sistemul de justiție", a declarat Iachimovschi.

Expertul a avertizat că lipsa unor măsuri eficiente pentru atragerea și menținerea specialiștilor poate pune în pericol însăși funcționarea sistemului judecătoresc.

"Dacă vom menține această abordare, riscăm ca, la un moment dat, să rămânem cu un sistem de justiție gol, fără a treia putere în stat. Doamne ferește să ajungem în momentul în care nu vom mai avea justiție", a conchis Iachimovschi.