Trecerea BNS la standardele de calcul ale UE „a ridicat" șomajul la 10,4% la începutul anului

Trecerea Biroului Național de Statistică (BNS) la standardele de calcul ale UE a „scos la iveală” pe neașteptate probleme ascunse, ridicând șomajul oficial la nivelul-record de 10,4% la începutul anului. Totuși, spre sfârșitul lunii iunie situația s-a stabilizat, înregistrând o revenire sezonieră clasică, scrie  logos-pres.md.

Ce s-a întâmplat de fapt pe piața muncii din Moldova în primele șase luni ale anului?

Șoc metodologic: de unde au apărut 10% șomeri?

Mult timp, Moldova raporta un șomaj „confortabil” de 3–4%, creând iluzia stabilității. Însă implementarea metodologiei europene a Anchetei forței de muncă (AFM) în trimestrul I al anului 2026 a spulberat instantaneu acest mit: indicatorul a urcat la 10,4% (peste 93 de mii de persoane).

Deja în trimestrul II a început redresarea sezonieră – rata șomajului a scăzut la 7,3%, iar numărul cetățenilor ocupați a crescut la 859,3 mii de persoane.

Creșterea bruscă a șomajului la începutul anului nu este un colaps economic, ci efectul „machiajului spălat”. Noua metodologie a UE a extins acoperirea forței de muncă potențiale (15–74 de ani) și a încetat să-i mai considere „ocupați” pe cei care se descurcă doar din câștiguri ocazionale. Acum vedem volumul real al forței de muncă neutilizate. Reducerea indicatorului spre vară la 7,3% este un efect clasic al sezonalității: agricultura, terasele și construcțiile au prins viață. Însă problema de bază a unei crize structurale profunde nu a dispărut.

Structura ocupării: serviciile domină

Repartizarea forței de muncă în sectoarele economiei în primul semestru al anului 2026 arată astfel:

– sectorul serviciilor – 61,2% (lider absolut);

– agricultura – 14,4%;

– industria – 12,6%;

– construcțiile – 11,8%.

Totodată, 85,6% dintre toți cetățenii care muncesc sunt angajați salariați. Aproape 90% dintre aceștia au contracte stabile pe durată nedeterminată.

Dominarea sectorului serviciilor (aproape două treimi din piață) vorbește despre orientarea spre servicii a economiei noastre. Dar aici se ascunde și o capcană. Sectorul real – industria – stagnează. Tinerii nu vor să meargă în producție, motiv pentru care rata șomajului în rândul tinerilor cu vârsta de 15–24 de ani rămâne critică – aproape 20%. Fără investiții direcționate în parcuri industriale și învățământ dual, acest dezechilibru nu va face decât să se agraveze.

Sectorul tenebru: „plicurile” și fenomenul din construcții

În pofida tuturor eforturilor autorităților și înăspririi controalelor, ocuparea informală rămâne principala durere de cap a Ministerului Muncii. Aproape fiecare al cincilea lucrător din Moldova (19,5%) continuă să muncească neoficial, primind bani în plic. Recordmanul negativ al semestrului a fost sectorul construcțiilor: aici ponderea ocupării la negru a atins un nivel șocant de 62,8%.

Totuși, Inspectoratul de Stat al Muncii a desfășurat în 2026 o campanie de amploare, depistând într-un an neîncheiat peste 10 mii de lucrători ilegali, dintre care peste 6,7 mii au fost deja aduși în câmpul legal.

Cifra de 62,8% a angajărilor la negru în construcții reprezintă o provocare pentru întregul sistem de stat.

„Înțelegem că mediul de afaceri încearcă să se adapteze la majorarea salariului minim (care, din ianuarie 2026, constituie 6 300 de lei), însă trecerea în umbră este o cale fără ieșire, – a declarat ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru. – Reforma Inspectoratului Muncii deja dă roade: aducem sute de angajați în câmpul legal. Scopul nostru este ca munca legală în Moldova să fie mai avantajoasă din punct de vedere economic decât riscurile unor amenzi uriașe pentru schemele „gri””.

Ministra a subliniat că reforma Inspectoratului de Stat al Muncii, precum și a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă va continua.

„Este important să realizăm o reformă care să susțină mediul de afaceri, să stabilească proceduri clare, să asigure previzibilitate în sectorul de afaceri, precum și să protejeze drepturile și siguranța lucrătorilor. Doar astfel vom putea crește productivitatea muncii și transforma ocuparea informală în una formală. În plus, datorită acestor reforme, vom putea atrage investiții în țară și deschide noi întreprinderi și proiecte”, – a remarcat Natalia Plugaru.

Deficitul de personal și expansiunea Asiei

În timp ce mii de cetățeni ai Moldovei rămân inactivi din punct de vedere economic din motive familiale sau din cauza plecării la muncă sezonieră în UE, afacerile locale se sufocă din lipsă de oameni.

Între timp, așteptările și realitatea continuă să nu se întâlnească deloc. Și aceasta se întâmplă atât din partea cererii de specialiști, cât și din partea ofertei de forță de muncă. Candidații își bazează așteptările pe inflația ridicată, în timp ce mediul de afaceri nu este întotdeauna pregătit să majoreze brusc fondul de salarizare fără a pierde rentabilitatea și încrederea în ziua de mâine.

Însă, pe lângă latura financiară, experții evidențiază și alte cauze fundamentale importante ale deficitului. Resursele de muncă trec printr-un gol demografic: piața muncii este alimentată acum de generațiile puțin numeroase ale anilor 1990 și începutului anilor 2000. Pur și simplu, nu sunt suficienți tineri specialiști. O parte dintre absolvenții ambițioși aleg emigrarea, iar cei rămași completează tot mai des rândurile așa-numitei generații NEET – tineri care, în mod conștient, nu învață și nu lucrează.

În opinia experților Organizației Internaționale a Muncii, „acest fenomen nu este o consecință a infantilismului, ci o reacție directă la lipsa unor mecanisme clare de ascensiune socială și a unei remunerări adecvate pentru munca de început”. În Moldova, această problemă capătă o amploare tot mai mare.

Potrivit demografului Valeriu Sainsus, în Moldova există „o prăpastie colosală între pregătirea academică din universități și cerințele dure ale pieței reale a muncii”. Absolvenții nu se pot angaja în specialitate, iar să lucreze în funcții prost plătite, fără perspective, refuză. Drept urmare, ei fie ajung în sectorul tenebru, fie completează rândurile populației pasive.

Dezechilibrul sistemic dintre educație și cerere nu a dispărut nici el: instituțiile de învățământ superior și mediu au format ani la rând specialiști al căror profil nu corespunde nevoilor reale ale economiei sau cerințelor moderne privind competențele profesionale.

La sfârșitul semestrului, în țară erau vacante, potrivit datelor statistice, circa 32 de mii de locuri de muncă. Vidul a început să fie completat rapid de migranți de muncă din Asia. Doar în primele luni ale anului, permise de muncă au fost eliberate pentru 2 200 de străini (în principal din Nepal, India, Bangladesh și Uzbekistan), care ocupă activ nișe în serviciile de livrare și alimentația publică din Chișinău.

Potrivit economistului Veaceslav Ioniță, piața muncii din Moldova se confruntă cu o ruptură severă de valori privind costul muncii. Candidații moldoveni se raportează la salariul mediu pe economie. Însă angajatorii din retail, livrări și construcții nu sunt întotdeauna dispuși să plătească astfel de bani cadrelor locale necalificate.

„În consecință, vedem importul de forță de muncă din Asia. Statul are nevoie urgent de o politică migrațională flexibilă și de cote clare pentru ca, pe de o parte, să salveze afacerile de lipsa de personal, iar pe de altă parte, să protejeze drepturile atât ale lucrătorilor locali, cât și ale celor veniți”, – consideră expertul.

La începutul anului 2026, numărul total al străinilor din Moldova a depășit pentru prima dată 50 de mii de persoane (acum cinci ani erau circa 20 de mii). Doar fluxul legal de migranți de muncă în 2026 este estimat la peste 8 mii de persoane (față de 6,1 mii în 2025).

Fostul ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugeniu Osmochescu, asigura în primăvară că „nu este vorba despre aducerea masivă a forței de muncă, ci doar despre posibila atragere a circa 100 de mii de persoane pe baza calculelor economice”. Nu a precizat despre ce calcule este vorba și în ce perioadă. Totodată, posibilitățile țării sunt limitate de procedurile migraționale, care permit eliberarea a circa 16 mii de permise de ședere temporară pe an.

Pentru cetățenii asiatici, salariul de 500–600 de dolari (circa 9 000–11 000 de lei), oferit de dezvoltatorii imobiliari moldoveni sau de serviciile de livrare, reprezintă sume enorme. Totodată, ei demonstrează disciplină înaltă și disponibilitate de a lucra peste program, ceea ce îi face mai avantajoși pentru angajatori în comparație cu cadrele locale nemotivate.

Prima jumătate a anului 2026 a arătat că piața muncii din Moldova învață să trăiască după reguli europene transparente. Statisticile au devenit mai oneste, scoțând la iveală nivelul real al șomajului.

Însă fără o luptă sistemică împotriva sectorului tenebru și fără schimbarea politicii de tineret, statul va continua să-și piardă propriile cadre, înlocuindu-le cu forță de muncă străină mai ieftină.

Sectorului public îi lipsesc 13,3 mii de angajați

Potrivit informațiilor Biroului Național de Statistică, peste 13 mii de locuri de muncă din sectorul bugetar rămân neocupate. Din numărul total al locurilor vacante din economie, sectorul bugetar generează peste 40% din deficitul de personal.

Cea mai profundă criză este înregistrată în domeniul administrației publice și apărării – acolo rămân deschise aproape 8 mii de posturi vacante. Deficitul de personal se înregistrează și în sănătate și asistența socială – 4,7 mii, precum și în domeniul educației – 4,3 mii.

Guvernul indică drept principală cauză a lipsei de cadre decalajul de salarizare. Însă experții economici sunt de acord că lipsa personalului este provocată de un complex de factori structurali profunzi, iar dezechilibrul salarial este doar vârful aisbergului.

Cel mai mare număr de locuri vacante în întreaga economie în primul semestru, potrivit BNS, a fost înregistrat, pe lângă sectorul public, în transporturi (6,5% din numărul locurilor de muncă) și în industria divertismentului (6,2%).

Mult mai puține locuri vacante raportează oficial angajatorii din sectorul serviciilor și din domeniul IT: în medie, câte 2% din locurile de muncă înregistrate acolo.

Presiunea financiară și reforma care urmează

În pofida miilor de posturi neocupate, cheltuielile pentru întreținerea sectorului public au crescut la un nivel-record. Ministerul Finanțelor estimează cheltuielile pentru personal în bugetul pentru 2026 la aproape 33 de miliarde de lei (spre comparație, în 2020 acestea constituiau 17 miliarde).

Pe fundalul deficitului în creștere al bugetului de stat, care, potrivit prognozelor, va urca la 23 de miliarde de lei (5,95% din PIB), Guvernul a recurs la măsuri radicale. Prim-ministrul Vasile Tofan a anunțat planuri de reducere a aparatului de stat și de optimizare a acestuia. O comisie guvernamentală specială trebuie să pregătească până la 22 septembrie 2026 un plan detaliat de reformă a administrației publice și de optimizare a personalului. Autoritățile planifică să închidă posturile vacante ineficiente și să reducă structurile supradimensionate, pentru a diminua presiunea asupra bugetului.