Rata șomajului în Moldova a crescut brusc până la 10,4%

Acest lucru s-a întâmplat după ce Biroul Național de Statistică (BNS) a aliniat metodologia Anchetei Forței de Muncă (AFM) la standardele Uniunii Europene, scrie logos-pres.md.

Anterior, indicatorii se mențineau la nivelul „confortabil” de 2,9–4%, însă aceștia nu reflectau situația reală de pe piața muncii. Noua metodologie a UE a făcut vizibile problemele ascunse. A fost extinsă, în special, acoperirea categoriei potențialilor lucrători – populația cu vârsta de 15–74 de ani care își caută un loc de muncă, inclusiv lucrătorii sezonieri.

Una dintre cauzele „creșterii” bruște a cifrelor a fost excluderea „persoanelor ocupate fictiv”. Anterior, oamenii care produceau produse agricole exclusiv pentru consum propriu (de exemplu, cultivau legume în grădină pentru consumul propriu) erau considerați „ocupați”. Conform regulilor UE, aceștia au trecut în categoria șomerilor sau a populației inactive din punct de vedere economic.

Statistica oficială a început, de asemenea, să ia în calcul sectorul informal. În țară, nivelul ocupării „la negru” este tradițional ridicat. Noile sondaje identifică mai exact persoanele care nu au un contract oficial, dar caută activ un loc de muncă stabil.

A avut loc și sincronizarea cu cerințele OIM și Eurostat. Noile chestionare filtrează mai strict criteriile: „este gata să înceapă lucrul în termen de două săptămâni” și „a căutat activ un loc de muncă în ultimele 4 săptămâni”.

Situația de pe piața muncii până la mijlocul anului 2026

Indicatorii au început deja să se stabilizeze. Potrivit celui mai recent raport al BNS, în trimestrul II al anului 2026 rata șomajului a scăzut la 7,3% (după nivelul maxim de 10,4% din primul trimestru).

Iată cum arată structura șomajului conform noilor standarde europene:

• Dezechilibru de gen: bărbații ajung mai des în șomaj (11,9% față de 8,8% în cazul femeilor în perioada de vârf).
• Diferență geografică: la sate situația este semnificativ mai rea decât în orașe. Rata șomajului rural a ajuns la 13,4%, în timp ce în orașe aceasta a fost de 7,6%.
• Paradoxul pieței: în pofida procentului ridicat de șomeri (circa 93,6 mii de persoane), țara se confruntă cu un deficit acut de cadre — angajatorii duc lipsă de croitorese, șoferi și specialiști IT.

La finele trimestrului II al anului 2026, numărul forței de muncă (populația activă cu vârsta de 15–89 de ani) constituie 926,9 mii de persoane. Dintre acestea, 859,3 mii de persoane fac parte din categoria populației ocupate.

Rata ocupării raportată la numărul total al populației Moldovei a crescut la 45,0% (față de 42,6% în primul trimestru).

În paralel, în 2026, autoritățile au început să scoată activ economia din umbră: doar până la începutul lunii septembrie, Inspectoratul de Stat al Muncii a identificat peste 10 mii de persoane care munceau neoficial și a legalizat raporturile de muncă ale majorității dintre acestea, ceea ce influențează, de asemenea, acuratețea statisticilor.