Moldova își dezvoltă propria industrie a cafelei, deși arborii de cafea nu cresc în țară

Potrivit economistului Veaceslav Ioniță, această piață are un potențial semnificativ de creștere în continuare, inclusiv datorită exporturilor, relatează bani.md

Conform analizei economistului, în ultimele 12 luni, încheiate în iunie 2026, Republica Moldova a importat 120 de tone de cafea neprăjită, față de doar 13 tone în 2015. Volumul livrărilor a crescut de peste nouă ori, ceea ce indică formarea unei noi direcții în industria alimentară, bazată pe procesarea materiei prime importate în interiorul țării.

«Se poate vorbi deja despre cafea moldovenească, chiar dacă boabele sunt cultivate în Etiopia, Brazilia, Columbia sau alte țări ale lumii», susține Veaceslav Ioniță.

Economistul explică faptul că valoarea adăugată este creată direct în Republica Moldova: antreprenorii selectează boabele, dezvoltă propriile profiluri de prăjire și vând produsul finit sub branduri locale. Un exemplu similar este Italia, care, în pofida lipsei cultivării comerciale a cafelei la scară industrială, a devenit unul dintre cei mai cunoscuți producători mondiali de cafea prăjită. Potrivit estimărilor lui Ioniță, circa 60% din cafeaua prăjită importată în Republica Moldova provine din Italia.

Dezvoltarea industriei locale a început să se accelereze în 2020. Dacă în perioada 2015–2019 importul de cafea neprăjită varia între 11 și 25 de tone pe an, în 2020 acesta a crescut brusc la 53 de tone, iar în 2021 a ajuns la 77 de tone. După ajustarea volumelor în 2022, creșterea a continuat: în 2024 au fost importate 83 de tone, iar în 2025 — 115 tone.

În primele șase luni ale anului 2026, importul a ajuns la 65 de tone, față de 61 de tone în aceeași perioadă a anului trecut. Acesta este un nou record pentru primul semestru.

În spatele acestor schimbări se află o transformare vizibilă a obiceiurilor de consum. Republica Moldova, considerată în mod tradițional o țară a iubitorilor de ceai, se transformă treptat într-o piață cu un interes tot mai mare pentru cafea. Dacă în urmă cu câteva decenii consumul era estimat la aproximativ o ceașcă pe persoană pe an, astăzi locuitorii țării beau în medie circa 180 de cești anual.

Importul total de cafea depășește deja 2.000 de tone pe an. Totodată, consumatorii acordă tot mai multă atenție calității produsului, originii boabelor, prospețimii și aromei. Acest lucru a creat oportunități pentru prăjitorii locali, în special în segmentul cafelei de specialitate — cafea de înaltă calitate, cu caracteristici gustative deosebite. 

Este remarcabilă și originea boabelor care ajung în Republica Moldova pentru prăjire. În 2025, 63,7% din cafeaua verde importată a provenit din Etiopia, cunoscută pentru soiurile sale aromate. Pe locul doi s-a situat Brazilia, cu o cotă de 16,1%, urmată de Columbia — 4,8%, Honduras — 3,4% și India — 1,9%. În total, Republica Moldova importă cafea neprăjită din 22 de țări.

Potrivit estimărilor economistului, în prezent în țară se prăjesc circa 4,5–5% din întreaga cantitate de cafea boabe consumată. Dacă se ia în calcul și cafeaua de specialitate importată deja prăjită, ponderea acestui segment poate constitui 5–7% din consumul național.

Totuși, perspectivele sunt mult mai largi. Veaceslav Ioniță consideră că, în timp, piața cafelei de specialitate ar putea ocupa circa 20% din consum, pe măsură ce moldovenii vor manifesta un interes tot mai mare pentru soiurile premium și prăjirea proaspătă. Totodată, economistul precizează că nu este vorba despre o prognoză garantată, ci despre un posibil scenariu de dezvoltare a industriei.

Mai mult, industria locală începe să depășească granițele țării. Potrivit lui Ioniță, unele branduri moldovenești își vând deja cafeaua în România. Acest lucru demonstrează că producătorii locali sunt capabili să concureze și pe piețele externe.

Dezvoltarea industriei creează oportunități economice și în alte domenii — de la importul materiei prime și producerea ambalajelor până la distribuție, comerț, livrarea de echipamente profesionale și formarea specialiștilor.

«Republica Moldova nu va deveni o țară cultivatoare de cafea, dar are toate șansele să creeze propria industrie competitivă de prăjire a cafelei», a concluzionat Veaceslav Ioniță.