Expert: Tranzitul cerealelor ucrainene este avantajos pentru Moldova, dar implică riscuri pentru fermieri

Potrivit economistului, interesele Republicii Moldova și ale Ucrainei se intersectează, dar nu coincid în totalitate. Ucraina are nevoie de o rută alternativă către porturile României, în timp ce „Calea Ferată din Moldova” este interesată de volume suplimentare de transport, care ar aduce venituri întreprinderii și i-ar îmbunătăți situația financiară. Totodată, cerealele ucrainene pot concura cu producția moldovenească pentru utilizarea locomotivelor, liniilor, personalului, boghiurilor și ferestrelor de circulație, în special în perioada recoltării, scrie bani.md.

Rija consideră tranzitul drept una dintre puținele oportunități de utilizare comercială a infrastructurii existente a CFM. Întreprinderea obține venituri din accesul la infrastructură, tracțiune, manevre, formarea trenurilor și operațiunile de frontieră. Dacă există capacitate liberă de circulație, fiecare tren suplimentar poate genera venituri care depășesc cheltuielile pentru deservirea acestuia.

Datele istorice, potrivit economistului, demonstrează o legătură directă între volumele de transport și rezultatele financiare ale CFM. În perioada 2005–2012, întreprinderea a activat preponderent cu profit, ajungând la 205 milioane de lei în 2007. După 2013, compania a intrat într-o perioadă de activitate preponderent nerentabilă.

Totodată, Rija consideră că principalul risc este posibila blocare a exporturilor moldovenești. Sezonul exportului de cereale și oleaginoase din Republica Moldova coincide cu perioadele de încărcare maximă din Ucraina. În iulie și august sunt exportate grâul, orzul și rapița, în septembrie începe exportul de floarea-soarelui, iar din octombrie presiunea crește din cauza porumbului.

Dacă locomotivele și stațiile vor fi ocupate de tranzitul ucrainean, fermierii moldoveni pot suporta pierderi din cauza reducerii prețurilor de achiziție.

Economistul atrage atenția și asupra reducerii de 50% acordate transportatorilor ucraineni. În opinia sa, aceasta ar trebui oferită doar în cazul garantării unui volum minim de transport — cel puțin 50 de mii de tone pe lună. Dacă Ucraina nu își îndeplinește obligațiile, reducerea trebuie recalculată sau anulată, inclusiv conform principiului „transportă sau plătește”.

Rija propune garantarea ferestrelor de circulație pentru exportatorii moldoveni, iar în perioada recoltării — rezervarea unei capacități minime zilnice de circulație pentru mărfurile autohtone. El consideră, de asemenea, necesară protejarea prioritară a Portului Giurgiulești pentru exporturile moldovenești. În opinia sa, direcționarea cerealelor ucrainene acolo poate bloca expedierea producției locale și poate majora cheltuielile de transport.

De aceea, consideră economistul, cerealele ucrainene ar trebui direcționate preponderent prin Ungheni spre România, iar prin Giurgiulești să fie permis în principal tranzitul uleiurilor vegetale.

Rija mai propune dezvoltarea Ungheniului ca nod logistic regional, cu linii de ambele ecartamente, zone de triere și posibilitatea transbordării cerealelor și schimbării boghiurilor. În paralel, în opinia sa, este necesară coordonarea unui grafic unic între CFM, „Ukrzaliznytsia”, CFR și porturile Galați și Constanța.

În prima etapă, economistul propune testarea coridorului timp de 30 de zile, cu un număr limitat de trenuri, iar abia după aceasta majorarea volumelor.

„Republica Moldova trebuie să trateze tranzitul cerealelor ucrainene drept un contract comercial și logistic”, conchide Rija. În opinia sa, volumele garantate trebuie acordate în schimbul reducerilor tarifare, participarea la asigurarea cu locomotive și boghiuri — în schimbul accesului la infrastructură, iar investițiile — pentru compensarea uzurii acesteia. Totodată, trebuie păstrate capacități protejate pentru producția moldovenească.