Ioniță: Creșterea prețurilor la energie va declanșa un nou val de scumpiri în Moldova

Potrivit estimărilor economistului, inflația ar putea ajunge în acest an aproape de 9% sau chiar să depășească acest nivel. Deși un asemenea indicator poate părea moderat în comparație cu perioadele anterioare de creștere bruscă a prețurilor, impactul real asupra populației ar putea fi semnificativ mai puternic.

«Inflația în acest an se va apropia de intervalul de 7–9%, mai degrabă de 9%, și este posibil să fie și mai mare. La prima vedere, aceasta nu este o inflație foarte ridicată. Ne-am obișnuit și cu 30%, așa că putem spune că 9% este puțin», — a declarat Ioniță în cadrul emisiunii Puterea a patra de la postul de televiziune N4.

Economistul remarcă faptul că inflația actuală se deosebește de perioadele anterioare de scumpiri. Dacă înainte prețurile creșteau simultan în diferite sectoare, acum presiunea principală revine resurselor energetice. Totodată, scumpirea are loc în sezonul rece, când gospodăriile sunt nevoite să cheltuiască mai mult pentru gaz și încălzire.

«Tot ceea ce împinge prețurile în sus este legat de sectorul energetic. Produsele petroliere, apoi gazul și energia termică. Anume ele îi afectează cel mai puternic pe cetățeni în perioada rece a anului», — a menționat economistul.

Potrivit acestuia, statistica oficială reflectă modificarea medie a prețurilor, însă acest indicator nu transmite întotdeauna povara reală asupra familiilor, mai ales atunci când se scumpesc bunurile și serviciile de primă necesitate.

«Biroul Național de Statistică spune că inflația este scăzută, deoarece calculează un indicator mediu. Însă scumpirea se concentrează în perioada rece a anului și într-un segment destul de îngust — resursele energetice», — a explicat Ioniță.

Cel mai mare pericol, în opinia economistului, îl reprezintă efectele ulterioare ale creșterii prețurilor la energie, atunci când scumpirile încep să se extindă și asupra altor ramuri. El numește acest fenomen «ecoul inflației».

Mecanismul începe cu creșterea facturilor la serviciile comunale. Când oamenii sunt nevoiți să plătească mai mult pentru încălzire, gaz și electricitate, ei cer majorări salariale pentru a-și păstra puterea de cumpărare. Întreprinderile care acceptă să majoreze remunerarea muncii suportă cheltuieli suplimentare și pot încerca să le compenseze prin majorarea prețurilor.

«Agenții economici vor fi nevoiți să majoreze prețurile la bunuri care nu au nicio legătură cu resursele energetice. Veți cere majorarea salariului doar pentru că aveți facturi mari la energie. Întreprinderile vor trebui să majoreze salariile, iar creșterea salariilor înseamnă majorarea costurilor de producție și, respectiv, creșterea prețurilor», — a explicat Ioniță.

Potrivit acestuia, consecințele pot afecta chiar și domenii în care cheltuielile pentru energie nu reprezintă o pondere semnificativă din costuri, de exemplu serviciile culturale și alte tipuri de activitate bazate în principal pe munca angajaților.

Presiuni suplimentare asupra salariilor sunt create de migrația forței de muncă. Ioniță susține că întreprinderile moldovenești sunt nevoite să concureze cu angajatorii europeni pentru angajați, deoarece posibilitatea de a pleca la muncă peste hotare a devenit mult mai accesibilă.

Economistul consideră că combinația dintre facturile mari la energie, cererile de majorare a salariilor și productivitatea scăzută a muncii poate slăbi și mai mult competitivitatea companiilor moldovenești.

O altă problemă indicată de Ioniță este prețul de achiziție al gazelor naturale. Potrivit afirmațiilor sale, Moldova cumpără gaz, în medie, cu aproximativ 30% mai scump decât în Europa. Acest lucru poate amplifica presiunea asupra cheltuielilor întreprinderilor și economiei în ansamblu. Totodată, pentru o comparație exactă este necesar să fie luate în considerare aceleași perioade și condiții contractuale comparabile.

În aceste condiții, economistul îndeamnă ca efectele inflației să fie evaluate nu doar după indicatorul general anunțat de autorități. Chiar și o inflație de circa 9% poate fi resimțită mult mai puternic de familiile care cheltuiesc o parte semnificativă a veniturilor pentru energie și încălzire.

Statistica oficială indică, de asemenea, presiunea prețurilor la energie asupra inflației. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în septembrie 2026, inflația anuală a ajuns la 8,6%, iar comparativ cu decembrie 2025, prețurile au crescut cu 6,6%.

Comparativ cu septembrie anul trecut, motorina s-a scumpit cu 76,4%, benzina — cu 42,3%, energia electrică — cu 23,7%, iar gazele naturale — cu 21,3%. Totodată, tarifele la energia termică au fost cu 17% mai mici decât în aceeași perioadă a anului precedent.