Grecia se confruntă cu o lipsă acută de forță de muncă: Autoritățile caută lucrători în străinătate, inclusiv în Moldova

Pe una dintre piețele liniștite de la poalele Acropolelui, pe fațada unei taverne este afișat un anunț laconic, dar urgent: „Se caută bucătari, ospătari, personal de bucătărie”. Anunțuri similare pot fi văzute în toată Grecia – criza de personal a atins un nivel critic tocmai în momentul în care industria turismului, esențială pentru economie, se află la apogeu, scrie libertatea.ro cu referire la theguardian.com.

Grecia are nevoie urgentă de 80.000 de lucrători în hoteluri și restaurante – de la bucătari și ospătari, până la salvamari și recepționeri. Sectorul se bazează acum pe migranți, solicitanți de azil și speranța că românii și alți est-europeni vor reveni pentru a munci sezonier.

„În fiecare an este tot mai greu să găsești personal. Grecii preferă acum munca la birou, fără ture de noapte și fără weekenduri”, spune un proprietar de tavernă din Atena.

Turismul generează aproape un sfert din PIB-ul Greciei, așa că lipsa de personal reprezintă o amenințare reală. După pandemie, mii de lucrători nu s-au mai întors în domeniu: mulți și-au schimbat profesia sau au părăsit țara definitiv.

„Ne confruntăm cu o lipsă fără precedent de muncitori calificați și cu experiență. Estimăm că avem nevoie de 80.000 de persoane”, a declarat Yorgos Hotzoglou, liderul sindicatului POEET.

Potrivit acestuia, problema este și de natură structurală. Sezonul durează doar câteva luni, iar indemnizația de șomaj se acordă doar pentru trei. „Cum poți trăi în restul anului, mai ales cu costurile actuale?”, întreabă el.

Pentru a evita colapsul industriei, Grecia a început legalizarea a 30.000 de migranți fără acte și a semnat acorduri de muncă cu Egiptul, India, Bangladesh și Moldova.

„Avem un băiat din Bangladesh în bucătărie – un tip excelent. Recent am primit chiar o ofertă de angajare din Dubai”, spune proprietarul unei taverne din Atena.

Începând cu această lună, solicitanții de azil din tabere vor începe să lucreze în nordul Greciei, după o instruire oferită de Asociația Hotelierilor. Măsura stârnește controverse într-o țară acuzată anterior de respingerea ilegală a migranților la frontieră.

În contextul crizei, ministrul Migrației, Makis Voridis, a promis intensificarea deportării „migranților ilegali”. Totuși, Grecia recunoaște că are nevoie de acești oameni.

„Este absurd să vorbim despre expulzări, când până în 2050 va fi nevoie de acoperirea a 750.000 de locuri de muncă. Mulți dintre acești tineri au devenit deja lucrători calificați”, afirmă Sofia Kouvelaki, directoarea unei organizații pentru protecția drepturilor copiilor refugiați.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.