Atacul asupra Iranului, efectuat la cererea Israelului și a Arabiei Saudite

Potrivit acestora, prințul moștenitor Mohammed bin Salman l-ar fi sunat în repetate rânduri pe Donald Trump în decursul ultimei luni, încercând să-l convingă să lovească Iranul, avertizând că, în caz contrar, Teheranul doar își va consolida poziția. Acest lucru s-ar fi întâmplat în pofida faptului că, în mod public, Riad pleda pentru o soluționare diplomatică. Mai mult, cu puțin timp înainte de atac, Arabia Saudită a declarat că nu va permite folosirea spațiului său aerian și a teritoriului său pentru lovituri împotriva Iranului. Cu toate acestea, după începerea operațiunii, Arabia Saudită a devenit una dintre țintele ripostei iraniene, după care a emis o declarație prin care a condamnat acțiunile Teheranului, transmite The Washington Post cu referire la theins.ru.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu, la rândul său, ar fi exercitat presiuni deschise asupra Washingtonului, cerând lovirea statului pe care îl consideră o amenințare existențială pentru Israel. Potrivit publicației, Trump a ordonat în cele din urmă o operațiune aeriană masivă împotriva obiectivelor militare și a conducerii Iranului. Chiar în prima oră a atacului ar fi fost ucis liderul suprem Ali Khamenei, precum și alți oficiali iranieni de rang înalt.

Decizia privind lovitura a urmat eșecului negocierilor: trimisul special al președintelui SUA, Steve Witkoff, și ginerele lui Trump, Jared Kushner, au desfășurat la Geneva a treia rundă de negocieri cu reprezentanții iranieni, însă, potrivit unui oficial de rang înalt al administrației americane, au ajuns la concluzia că Teheranul urmărește să păstreze capacitățile de îmbogățire a uraniului pentru crearea unei arme nucleare. Chiar a doua zi, Trump a declarat public că este nemulțumit de poziția părții iraniene la negocieri. El a explicat atacul prin nemulțumiri acumulate de-a lungul deceniilor față de Iran, amintind inclusiv criza ostaticilor americani din 1979 și moartea a 241 de militari americani în urma atentatului comis de Hezbollah la Beirut în 1983.

În același timp, serviciile speciale americane, potrivit publicației, evaluau amenințarea iraniană drept una care nu reprezenta un pericol imediat pentru SUA în următorul deceniu. Senatorul democrat Mark Warner, membru al așa-numitului „grup al celor opt” congresmeni care au primit un briefing secret înaintea atacului, a declarat că nu a văzut o amenințare care să justifice operațiunea militară. Potrivit uneia dintre surse, la briefing secretarul de stat Marco Rubio le-a sugerat legislatorilor că argumentul-cheie pentru alegerea acelui moment a fost intenția Israelului de a ataca în orice caz, întrebarea fiind doar dacă SUA vor acționa împreună cu acesta sau vor intra în război mai târziu, după eventuale lovituri iraniene asupra obiectivelor americane din regiune.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.