Banca Mondială a avertizat asupra riscului încetinirii economiei mondiale

Cauza principală este conflictul din Orientul Mijlociu, care durează deja de patru luni. Scenariul de bază prevede o restabilire treptată a navigației prin Strâmtoarea Ormuz începând cu luna august. Dacă strâmtoarea va rămâne blocată până la sfârșitul anului, creșterea economică ar putea încetini până la 2,1%, iar în cazul unei crize financiare — până la 1,3%, ceea ce ar reprezenta cel mai slab rezultat din 1991, cu excepția pandemiei și a crizei din 2008–2009, transmite wsj.com.

De menționat că petrolul s-a scumpit în acest an după începutul conflictului: prețul mediu pe baril este estimat la 94 de dolari, cu 34 de dolari mai mult față de așteptările din ianuarie. Prețurile materiilor prime vor crește în general cu 22%, deși în ianuarie analiștii băncii anticipau o scădere de 7%. Metalele industriale se vor scumpi cu 18% față de 2025, iar îngrășămintele — cu 38%. Alimentele, conform prognozei, vor crește în preț doar cu aproximativ 3%, datorită recoltelor mari de cereale.

Țările aflate în imediata apropiere a conflictului vor fi cele mai afectate. Banca Mondială prognozează o scădere a PIB-ului Irakului cu 8,9%, a Kuweitului cu 6,4%, iar a Qatarului cu 5,7%. Pentru Iran, Liban și Siria nu au fost făcute prognoze din cauza incertitudinii ridicate. Aproximativ două treimi din țările lumii se vor confrunta cu o încetinire a creșterii economice, iar țările în curs de dezvoltare vor fi cele mai afectate, în special gospodăriile cele mai sărace din acestea.

„Războiul lovește săracii oriunde ar avea loc”, a declarat economistul-șef al Băncii Mondiale, Indermit Gill. Potrivit acestuia, conflictul afectează economia mondială prin „valuri acumulate” — mai întâi prin creșterea prețurilor la resursele energetice, apoi la alimente, urmată de inflație, care va împinge în sus ratele dobânzilor și va scumpi finanțarea prin datorii. Aceasta, în opinia sa, consolidează riscul ca anii 2020 să devină „un deceniu pierdut” pentru zeci de economii în curs de dezvoltare.

Pe orizontul anilor 2030, Banca Mondială vede o posibilă creștere, dacă tehnologiile inteligenței artificiale vor fi implementate pe scară largă în producție. Totuși, Gill a avertizat că IA creează mai degrabă riscul de a mări decalajul dintre țările bogate și cele sărace decât de a-l reduce, deoarece limbile a aproximativ jumătate din populația planetei sunt încă slab reprezentate în datele de instruire ale modelelor.