OMS: Mortalitatea provocată de malarie a crescut anul trecut. Reducerea finanțării riscă să provoace noi focare

Potrivit estimărilor, în 2024 au fost înregistrate 282 de milioane de cazuri de malarie și 610.000 de decese, cu aproximativ nouă milioane de cazuri și 12.000 de decese mai mult decât în anul precedent, scrie euronews.com.

11 țări din Africa sunt responsabile pentru aproximativ două treimi din cazurile și decesele provocate de malarie, iar progresele în reducerea mortalității „rămân mult în urmă față de obiectivele stabilite”, a menționat OMS.

Creșterea numărului de cazuri în 2024 „este deosebit de îngrijorătoare, deoarece încă nu reflectă impactul reducerii finanțării din acest an”, a declarat Gareth Jenkins, director executiv al organizației non-profit Malaria No More UK.

Țări bogate precum Statele Unite, Marea Britanie, Germania și Franța au redus drastic finanțarea programelor globale din domeniul sănătății, inclusiv a inițiativelor împotriva malariei.

OMS avertizează că diminuarea ajutorului internațional crește riscul apariției unor noi focare și al revenirii malariei în regiunile unde fusese controlată, în condițiile în care fondurile existente oricum erau insuficiente.

În 2024, finanțarea globală pentru controlul malariei a fost estimată la 3,9 miliarde de dolari (3,4 miliarde de euro), se arată în raport. Aceasta este puțin mai mică decât anul precedent și mult sub nivelul de 9,3 miliarde de dolari (8,1 miliarde de euro), considerat necesar de specialiști.

Maleria rămâne una dintre cele mai mari probleme de sănătate publică din lume. Boala este transmisă prin înțepătura țânțarilor infectați cu parazitul malaric, ceea ce o face mult mai dificil de eradicat decât bolile transmise de la om la om.

Eradicarea devine tot mai complicată pe măsură ce parazitul evoluează, iar metodele actuale de tratament și prevenție, precum plasele de protecție impregnate cu insecticid, devin mai puțin eficiente, a avertizat OMS.

Cel puțin opt țări africane au înregistrat rezistență parțială la artemisinină, substanță considerată „piatra de temelie” a tratamentului antimalaric după ce agentul patogen a dezvoltat rezistență la clorochină, medicamentul de primă linie până la începutul anilor 1980.

Jenkins a cerut creșterea finanțării globale pentru combaterea malariei, inclusiv pentru dezvoltarea unor noi tratamente, a plaselor de protecție de „nouă generație”, precum și pentru campanii de vaccinare.

„Avem nevoie de lideri care nu doar să înțeleagă amploarea riscului de revenire a malariei, ci și potențialul pe care îl are știința în lupta împotriva acestei boli”, a subliniat el.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.