OMS a actualizat recomandările privind protecția sănătății pe timp de caniculă
OMS a îndemnat guvernele țărilor europene să includă protecția populației împotriva valurilor de căldură extreme ca parte permanentă a politicii de stat în domeniul sănătății publice.

Motivul îl reprezintă creșterea frecvenței și intensificarea valurilor de căldură provocate de schimbările climatice, scrie news.am.
A doua ediție a Planurilor de acțiune pentru protecția sănătății în condiții de caniculă (Heat-Health Action Plans) înlocuiește recomandările din 2008 și se bazează pe aproape două decenii de cercetări științifice și experiență practică ale țărilor din Regiunea europeană a OMS. Documentul ia în considerare riscurile tot mai mari pentru sănătate asociate cu creșterea temperaturilor, îmbătrânirea populației și urbanizarea rapidă.
OMS recomandă renunțarea la abordarea în care valurile de căldură sunt tratate ca situații excepționale de sine stătătoare. În schimb, țărilor li se propune să creeze sisteme de pregătire pe tot parcursul anului, care să permită evaluarea din timp a riscurilor, protejarea celor mai vulnerabile grupuri ale populației și sporirea rezilienței sistemelor de sănătate.
Conceptul actualizat include opt direcții principale de acțiune: management eficient, sisteme de avertizare timpurie privind canicula, protecția grupurilor cu risc sporit, informarea populației, consolidarea sistemului de sănătate, reducerea impactului temperaturilor ridicate, supravegherea epidemiologică, precum și monitorizarea, evaluarea eficienței și schimbul de experiență.
Potrivit directorului regional OMS pentru Europa, doctorul Hans Kluge, noile recomandări se bazează pe experiența reală a statelor membre și propun soluții practice pentru problemele legate de efectul de „insulă termică” urbană, îmbătrânirea populației și necesitatea cooperării interinstituționale. El a subliniat că, în condițiile în care temperaturile record ridicate devin o nouă normalitate, obiectivul final ar trebui să fie prevenirea completă a deceselor asociate caniculei.
Documentul a fost publicat după o nouă vară anormal de caldă în Europa. Conform estimărilor EuroMOMO, în iunie și iulie 2026, valurile prelungite de căldură au fost cauza a circa 10 mii de cazuri de mortalitate excedentară, iar peste 9 mii de decese au revenit persoanelor cu vârsta de 65 de ani și peste.
Potrivit OMS, Europa se încălzește mai rapid decât orice altă regiune din lume. Creșterea temperaturii duce la valuri de căldură mai frecvente și mai intense, iar efectul de „insulă termică” urbană face condițiile din orașe și mai periculoase. Canicula extremă agravează evoluția bolilor cardiovasculare, respiratorii și renale, crește presiunea asupra serviciilor de urgență și a spitalelor, perturbă funcționarea infrastructurii și, totodată, sporește riscul accidentelor și al izbucnirii bolilor infecțioase.
OMS oferă, de asemenea, exemple de programe naționale de succes. În Franța, Italia și Marea Britanie funcționează sisteme integrate de avertizare privind canicula, care combină prognozele meteorologice cu măsuri de sănătate publică. Acest lucru le permite autorităților să introducă măsuri de protecție din timp, înainte ca temperaturile să atingă niveluri periculos de ridicate.
În Marea Britanie funcționează Planul de răspuns la condiții meteorologice nefavorabile și impactul lor asupra sănătății (Adverse Weather and Health Plan), cu un sistem de avertizări în culori, elaborat împreună cu serviciul național de meteorologie Met Office. În Italia, Planul de acțiune pentru protecția sănătății în condiții de caniculă permite identificarea persoanelor vârstnice, cele mai vulnerabile la canicula extremă, și organizarea pentru acestea a vizitelor la domiciliu, a monitorizării prin telemedicină și a sprijinului social în timpul perioadelor cu temperaturi ridicate.
În cadrul OMS se subliniază că o integrare mai strânsă a serviciilor de sănătate publică, a sistemelor de sănătate, a serviciilor sociale, a planificării urbane și a serviciilor meteorologice va permite țărilor să prevadă mai eficient riscurile, să protejeze cele mai vulnerabile grupuri ale populației și să creeze sisteme de sănătate rezistente la schimbările climatice.


