Războiul din Iran a readus în prim-plan spectrul crizei energetice în Europa
Decizia lui Donald Trump de a lovi Iranul, de a schimba regimul și de a modifica echilibrul de forțe în Orientul Mijlociu a readus în prim-plan un coșmar pe care UE credea că l-a alungat pentru totdeauna - criza energetică.

Războiul în desfășurare a dus la o creștere bruscă a prețurilor la gaze, provocând panică în rândul investitorilor și îngrijorare în guverne, informează Euronews.
Marți, prețul gazelor pe Title Transfer Facility (TTF), principalul centru de tranzacționare din Europa, a ajuns la 54,3 euro pe megawatt-oră (MWh), un nivel surprinzător de ridicat comparativ cu 31,9 euro pe MWh înregistrat vinerea trecută, cu o zi înainte ca Trump să aprobe primele lovituri asupra Iranului.
Creșterea bruscă a prețurilor a fost determinată de o serie de evenimente alarmante, în primul rând decizia Qatarului de a suspenda producția de gaze naturale lichefiate ca răspuns la represaliile Iranului. Qatarul este unul dintre principalii furnizori mondiali de GNL.
Închiderea efectivă a Strâmtorii Ormuz, o rută vitală pentru exportul de resurse energetice din Orientul Mijlociu, și încrederea lui Trump că forțele americane vor putea patrula „mult mai mult” decât cele cinci săptămâni estimate au agitat și mai mult piețele.
Liderii UE sunt deja în stare de alertă sporită. Rob Jetten, noul prim-ministru al Țărilor de Jos, a declarat că guvernul său este pregătit să ia măsuri suplimentare „dacă va fi necesar”.
„Războiul din Iran poate avea un impact major asupra rezervelor strategice nu doar în Europa, ci și în Asia. De aceea trebuie să ne pregătim pentru o continuare a conflictului pe săptămâni întregi, care va afecta stocurile strategice atât în Țările de Jos, cât și în străinătate”, a spus Jetten marți, în prima sa vizită la Bruxelles după preluarea mandatului. „Cred că îngrijorarea mai largă este legată de modul în care acest război și tot ce se întâmplă în Strâmtoarea Ormuz va influența formarea prețurilor”.
Șeful guvernului spaniol, Pedro Sanchez, a cărui țară are unele dintre cele mai mici tarife la energie electrică din continent, a anunțat că cabinetul său analizează „scenarii și posibile măsuri de sprijin pentru gospodării, angajați, întreprinderi și persoanele fizice autorizate, pentru a atenua consecințele economice ale acestui conflict” – în eventualitatea unei agravări a situației.
Între timp, președintele Franței, Emmanuel Macron, în discursul său televizat, a anunțat că va urmări crearea unei coaliții internaționale cu resurse militare pentru protejarea comunicațiilor maritime în Strâmtoarea Ormuz, Canalul Suez și Marea Roșie.
„Avem interese economice de protejat, deoarece prețurile la petrol, gaze și situația comerțului internațional sunt grav afectate de acest război”, a afirmat Macron.
La Bruxelles, oficialii UE susțin că blocul este bine aprovizionat, întrucât majoritatea importurilor de GNL, aproximativ 58%, provin din SUA, iar Qatarul asigură doar 8%.
Dacă războiul din Iran se va prelungi, iar producția din Qatar va fi oprită, țări precum China, Coreea de Sud, Japonia și India, mari consumatori de GNL qatarez, nu vor avea altă opțiune decât să se adreseze SUA pentru înlocuire.
Creșterea concurenței pentru GNL-ul american va determina Europa să intre într-o luptă acerbă cu Asia și să împingă prețurile la niveluri imprevizibile.
Oprirea producției în Qatar „va avea un impact semnificativ asupra pieței mondiale de GNL până când producția va fi reluată, iar în acest moment nu este clar când se va întâmpla acest lucru”, consideră Baird Langenbrunner, analist la Global Energy Monitor.
„Este o nouă oportunitate pentru Europa să se concentreze mai serios pe electrificare și surse regenerabile de energie”, a adăugat Langenbrunner. „Vulnerabilitatea la aceste șocuri geopolitice va continua până când Europa va deveni mai puțin dependentă de gaze”.
Umbrele anului 2022
Șocurile de pe piețe aduc inevitabil amintiri dureroase din 2022, când președintele Rusiei, Vladimir Putin, a decis să oprească livrările de gaze ca represalii pentru sancțiunile impuse în urma invaziei la scară largă în Ucraina.
Atunci, UE depindea structural de gazul ieftin livrat prin conducte din Rusia, iar întreruperea bruscă a aprovizionării a dus la o creștere record a prețurilor: în Cehia cu 231%, iar în România cu 165%.
În vara acelui an, guvernele s-au grăbit să-și umple depozitele subterane, iar TTF a ajuns la valori cu două cifre, atingând într-o zi din august impresionanta sumă de 348 euro pe MWh.
A fost o criză energetică de proporții. Întreruperile de curent și raționalizarea obligatorie a energiei electrice nu mai erau scenarii ipotetice, ci posibilități reale.
Privind fără reacție, Comisia Europeană a invocat articolul 122 din Tratat pentru a adopta rapid o serie de măsuri de urgență, inclusiv un plan fără precedent de reducere a consumului de gaze și un mecanism controversat de plafonare artificială a prețurilor.
Statele membre s-au grăbit să construiască terminale de GNL pentru a primi nave din SUA, Qatar, Norvegia, Algeria și Nigeria, plătind orice preț pentru a menține lumina aprinsă. Germania, a cărei economie se baza pe gazul rusesc ieftin, a construit primul său terminal plutitor de GNL în doar 194 de zile.
Sistemele regenerabile, în special pompele de căldură, au fost extinse semnificativ. Au fost încheiate acorduri de solidaritate pentru a evita un deficit devastator.
Dar cele mai mari eforturi de sprijin au fost direcționate direct către buzunarele consumatorilor. După ce Comisia Europeană a relaxat regulile privind ajutoarele de stat, guvernele au început să injecteze miliarde în sprijin direct pentru industrie și gospodării, pentru a compensa facturile exorbitante. Aceste cheltuieli au dus la creșterea datoriei publice, dar au protejat populația de greutățile iernii.
Deși UE a reușit să evite cel mai rău scenariu, consecințele crizei energetice se resimt și acum: prețurile la gaze nu au revenit la nivelul dinainte de 2022, creând o nouă normalitate în care Europa rămâne în urmă față de SUA și China.
Problema decalajului de competitivitate, când UE plătește pentru energie electrică de peste două ori mai mult decât America, este acum în centrul atenției politicienilor, iar Bruxelles-ul este tot mai presat să inverseze această tendință înainte să fie prea târziu.
Răbdarea capitalelor europene se epuizează, iar multe dintre ele acuză legislația ecologică că împiedică scăderea prețurilor la energie. Italia a cerut recent suspendarea Sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), principalul instrument al blocului menit să stabilească un preț pentru poluare și să stimuleze tranziția către surse regenerabile.
Comisia Europeană, care urmează să revizuiască ETS în această vară, a răspuns că energia cu emisii scăzute de carbon este singura soluție viabilă pentru eliminarea dependenței de importurile de combustibili fosili și a vulnerabilității la șocuri externe, așa cum se întâmplă acum din cauza războiului din Iran.
Totuși, oficialii UE subliniază că anul 2026 nu seamănă cu 2022. Atunci criza a fost cauzată de întreruperile de aprovizionare provocate de Putin. Blocul a fost nevoit să caute rapid furnizori alternativi și să construiască peste noapte infrastructura de GNL. Astăzi lanțul de aprovizionare este mai diversificat, iar consumul de gaze a scăzut.
Acum, principala problemă este formarea prețurilor.
„Închiderea fabricilor de GNL din Qatar și perturbările din Strâmtoarea Ormuz afectează o mare parte din aprovizionarea mondială cu GNL”, spune Elisabetta Cornago, asistentă a directorului Centrului pentru Reformă Europeană (CER).
„Asia depinde mai mult de livrările de GNL din această regiune decât Europa în ansamblu, dar dacă Europa nu va resimți imediat lipsa gazului, intrăm în sezonul de umplere a depozitelor, iar prețurile ridicate vor crește costurile acestor operațiuni”.
În sistemul marginal, prețul final al energiei electrice este determinat de costul ultimului generator, cel mai scump, necesar pentru a satisface cererea, care în acest caz este gazul. În 2022, unele țări au susținut activ „decuplarea” prețurilor la energie electrică de cele la gaze, dar ideea unei reforme radicale a pieței libere s-a dovedit prea complicată pentru altele.
Luna trecută, Comisia Europeană a promis să prezinte „diverse opțiuni” pentru revizuirea mecanismului pieței blocului, actualizat în 2024. Războiul din Orientul Mijlociu și consecințele sale ar putea împinge Bruxelles-ul spre o nouă etapă.
„Creșterea prețurilor la gazul TTF a fost rapidă, dar la scară suntem departe de salturile de preț observate în 2022”, a adăugat Cornago. „Evoluția depinde de durata războiului, care este foarte incertă”.
Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.


