Un căutător de comori a găsit în România coliere de aur vechi de 3.000 de ani
În județul Prahova, la nord-est de București, a fost descoperită o comoară veche de aproximativ 3.000 de ani.

Potrivit datelor Muzeului de Istorie și Arheologie Prahova, descoperirea include trei bijuterii masive din aur pentru gât, cu o greutate totală de peste 300 de grame, precum și obiecte din bronz și fier.
Descoperirea este deja considerată una dintre cele mai neobișnuite pentru regiune, datorită combinației de materiale și datării controversate.
Descoperire întâmplătoare cu detectorul de metale
Comoara a fost găsită de un căutător cu detector de metale. Semnalul a fost înregistrat lângă o piatră mare, într-o zonă izolată, fără drumuri și urme de așezări.
La o adâncime de aproximativ 25 de centimetri, acesta a găsit mici elemente din fier, apoi un grup de obiecte de valoare. Ulterior, descoperirea a fost predată oficial Direcției de Cultură a județului Prahova, conform legislației românești privind patrimoniul cultural.
Aur, bronz și fier într-un singur set
În interiorul descoperirii se aflau trei coliere spiralate din aur. Inițial au fost confundate cu brățări, dar analiza a arătat că sunt bijuterii pentru gât, strâns rulate înainte de îngropare.
Lângă ele se aflau o brățară din bronz, două topoare mici și câteva piese din fier, interpretate ca părți ale unor roți. O astfel de combinație de materiale într-o singură comoară este rară și complică datarea acesteia.
Arheologul Alina Frînculeasa a menționat că descoperirea poate aparține mai multor epoci – aproximativ din secolele XVII–XIII î.Hr. (epoca bronzului mijlociu și târziu) până în secolele XII–VIII î.Hr. (epoca fierului timpurie). Aceasta ridică întrebarea dacă obiectele au fost adunate ulterior din perioade diferite sau dacă cadrele cronologice obișnuite necesită revizuire.
Cum a fost ascunsă comoara
După dispunerea obiectelor, cercetătorii presupun că a fost o îngropare intenționată. Colierele de aur erau compact rulate, iar celelalte obiecte erau așezate în jurul lor, ca și cum ar forma un set protejat.
Se ia în considerare ipoteza că obiectele ar fi putut fi păstrate într-un recipient organic, care nu s-a conservat.
Ritual sau ascundere de valori
Arheologii discută două scenarii principale:
- primul – o ofrandă rituală lăsată într-un loc semnificativ;
- al doilea – ascunderea valorilor în timpul unei amenințări, de exemplu un conflict sau relocarea unui grup de oameni.
Peisajul din jurul descoperirii este studiat separat. Dacă în apropiere vor fi identificate urme de așezare, acest lucru va ajuta la conectarea comorii cu o comunitate anume. Dacă nu – probabil locul avea o semnificație simbolică.
Următoarea etapă a cercetărilor este analiza compoziției aurului și a tehnicii de prelucrare. Aceasta va permite să se stabilească dacă materia primă este de proveniență locală sau a fost adusă prin rețele comerciale.
În primul caz, descoperirea va întări cunoștințele despre metalurgia locală. În al doilea – va indica legături mai largi între comunitățile din regiunea Carpaților în epocile bronzului și fierului timpuriu.
O enigmă arheologică
În prezent, comoara rămâne dificil de interpretat. Pe de o parte – bijuterii strălucitoare din aur, pe de altă parte – un context neclar și obiecte care pot aparține unor epoci diferite. După finalizarea conservării, descoperirea urmează să fie expusă la Muzeul de Istorie și Arheologie Prahova.
Până atunci, arheologii continuă să lucreze, încercând să înțeleagă dacă este vorba despre urmele unui ritual antic sau despre valori ascunse lăsate în momente de pericol.