Concentrație ridicată de mercur, găsită în conservele de ton din Europa: Risc uriaș pentru sănătate

Organizațiile neguvernamentale au analizat aproximativ 150 de cutii de ton din cinci țări europene: Germania, Marea Britanie, Spania, Franța și Italia, scrie euronews.com.

Acestea au constatat că toate produsele conțineau mercur, 57% dintre ele depășind limita de 0,3 părți pe milion (ppm) pentru alte specii de pește.

„Ceea ce găsim în farfuriile noastre reprezintă un risc uriaș pentru sănătatea publică care nu este luat în serios”, a declarat reporterilor Karine Jacquemart, director general al Foodwatch France.

Un european consumă în medie peste 2,8 kilograme de ton pe an, în cea mai mare parte în conserve. Cu toate acestea, o astfel de prelucrare dublează sau triplează concentrația de mercur comparativ cu produsul proaspăt, scrie Bloom.

Standardul european stabilește în prezent nivelul maxim de mercur la un ppm.

„Nu vom renunța până când nu va fi adoptat un standard european mai strict”, a declarat Jacquemart.

Între timp, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a stabilit în 2012 doza săptămânală tolerabilă (TWI) la 1,3 micrograme de metilmercur pe kilogram de greutate corporală. Prin comparație, TWI în SUA este de 0,7, au declarat reprezentanții organizațiilor neguvernamentale.

„Dacă aplicăm pragul maxim stabilit de standardele europene, oricine cântărește mai mult de 79 kg ar fi în pericol după ce consumă o singură porție. Așadar, care este rostul acestor standarde?” - se întreabă Julie Guterman de la Bloom, care a condus investigația de 18 luni.

O declarație a Comisiei Europene furnizată Euronews Health a precizat că „nivelurile maxime de mercur din alimente sunt stabilite pe baza datelor disponibile privind prezența reală, efectivă a mercurului în alimente”.

„În acest scop, monitorizăm produsele care intră pe piață, luând în considerare principiul „Cât mai scăzut posibil” atunci când producătorii utilizează cele mai bune practici”, a adăugat TR.

În același timp, organizațiile neguvernamentale susțin că, în anii 1980 și 1990, standardele au fost stabilite sub influența puternică a lobbyiștilor din industria tonului.

Care sunt consecințele asupra sănătății?

Metilmercurul, cea mai comună formă de mercur din alimente, este clasificat drept „posibil cancerigen pentru om”, ceea ce înseamnă că poate provoca cancer.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, femeile însărcinate și copiii sunt deosebit de vulnerabili la niveluri ridicate de metilmercur.

„Mercurul este cu siguranță o neurotoxină. Este toxic pentru țesutul nervos și, în special, pentru formarea și dezvoltarea creierului, care are loc în timpul vieții intrauterine și în copilăria timpurie”, a declarat Dr. Philippe Grandjean, profesor de medicina mediului la Universitatea din Danemarca de Sud.

Expunerea fetală la metilmercur poate duce la probleme de cunoaștere, memorie, atenție, limbaj, motricitate fină și vedere spațială.

„Consumăm doze mici pe o perioadă foarte lungă de timp”, explică Guterman, ”iar aceste doze se acumulează în timp într-un proces numit bioacumulare.

Dar de ce tonul este deosebit de susceptibil la contaminarea cu mercur?

Deoarece tonul - și alți prădători sau specii cu durată de viață mai lungă, cum ar fi rechinii sau peștele-spadă - se află mai sus în lanțul trofic, ei mănâncă pești mai mici și acumulează mai mult mercur în timp.

Mercurul intră în mod natural în ecosisteme prin erupții vulcanice și incendii forestiere. Cu toate acestea, două treimi din sursele de mercur provin din activități umane care implică arderea cărbunelui și a combustibililor fosili, incineratoare etc.

Atunci când interacționează cu bacteriile, cum ar fi cele care trăiesc în ocean, mercurul este transformat în metilmercur, un compus toxic și bioacumulativ.

Etapele viitoare

Bloom și Foodwatch au lansat o campanie prin care solicită reglementări mai stricte, în special scăderea pragului actual de un ppm la 0,3 ppm, care se aplică și altor specii de pește.

De asemenea, au lansat o petiție internațională adresată celor mai mari comercianți cu amănuntul de pe piața europeană - Carrefour, Intermarché și Leclerc în Franța; Mercadona și Lidl în Spania; Conad, Coop și Esselunga în Italia; și Edeka, Rewe și Aldi în Germania - pentru a elimina de pe rafturile lor produsele care depășesc pragul actual și pentru a informa consumatorii cu privire la potențialele riscuri pentru sănătate.

Comisia Europeană a declarat că „caută în mod constant cele mai recente dovezi științifice pentru a se asigura că reglementările privind siguranța alimentară sunt solide și actualizate”.

Bruxelles-ul a declarat că nu există posibilitatea de a reduce în continuare nivelul maxim actual sub un ppm „fără a perturba drastic aprovizionarea cu alimente”.

„Este important de remarcat faptul că există niveluri maxime specifice diferite pentru diferite specii de pește deoarece, după cum s-a explicat mai sus, nivelurile maxime sunt stabilite pe baza datelor de distribuție”, a declarat Comisia Europeană. - Într-adevăr, atunci când se consumă cantități mari din peștele cel mai contaminat cu cele mai ridicate niveluri maxime de, aportul săptămânal tolerabil poate fi depășit".