Consulatele, în criză: Peste 2,3 milioane de descendenți ai exilaților au cerut cetățenia spaniolă

Alți 1,3 milioane s-au programat pentru a depune documentele, dar încă nu au reușit din cauza blocajelor administrative, transmite euronews.com.

Din cele un milion de cereri, aproximativ jumătate au primit răspuns pozitiv, rata refuzurilor fiind de doar 2%. Totodată, multe dosare așteaptă încă înregistrarea finală.

Potrivit Consiliului General pentru cetățenia spaniolă din străinătate (CGCEE), cererea actuală este de 4,5 ori mai mare decât numărul cererilor înregistrate de la intrarea în vigoare a Legii memoriei istorice din 2007, respectiv 503.439.

Termene, cerințe și consecințe ale colapsului consular

Al optulea articol suplimentar al Legii memoriei democratice permitea depunerea cererilor pentru cetățenie spaniolă pe o perioadă de doi ani. Ulterior, termenul a fost extins la trei ani.

Aceasta se aplică celor născuți în afara Spaniei, ale căror părinți, bunici sau străbunici au fost spanioli, dar și-au pierdut cetățenia din cauza exilului politic, ideologic sau religios, precum și din cauza orientării sexuale și a identității de gen. De asemenea sunt incluși cei născuți din mame spaniole care și-au pierdut cetățenia ca urmare a căsătoriei cu străini înainte de adoptarea Constituției.

La 21 octombrie, numărul cererilor a depășit toate previziunile și capacitatea serviciului consular. Pentru a nu fi neglijate zeci de mii de persoane, regulile au fost flexibilizate, astfel încât cererile depuse online până la termen să fie considerate valabile, chiar dacă solicitanții nu au reușit încă să depună documentele.

Cei implicați recunosc că, în ritmul actual, unii descendenți ai emigranților spanioli pot aștepta decenii, iar solicitanții vârstnici s-ar putea să nu mai apuce să-și rezolve cererile.

Aproximativ 40% dintre cereri, adică în jur de un milion, provin din Argentina. Printre acestea se numără și cererile încă neînregistrate din lipsa unei programări. Numai la consulatul din Buenos Aires se află circa 645.000 de cereri, urmat de Cordoba (125.000), Havana (350.000), Mexico City (165.000), Sao Paulo (150.000), Miami (120.000) și Caracas (40.000, provizorii), conform CGCEE.

Două modalități de obținere a cetățeniei: exilul și descendența

Așa-numita „lege a nepoților”, inclusă în Legea memoriei democratice adoptată în 2022, stabilește două căi de obținere a cetățeniei spaniole. Prima, istorică și reparatorie, se aplică copiilor și nepoților exilaților și victimelor dictaturii lui Franco.

Aceasta include pe cei care au părăsit Spania „din motive politice, ideologice sau chiar sexuale”. Se aplică și descendenților femeilor spaniole care și-au pierdut cetățenia prin căsătoria cu străini înainte de 1978.

Pentru cei care au emigrat între 1936 și 1955, legea prezumă automat exilul, astfel că este suficient să se dovedească părăsirea țării prin documente precum pașapoarte, înregistrări civile sau evidențe consulare. În schimb, cei care au plecat între 1956 și 1978 trebuie să-și confirme statutul de exilați prin pensii speciale, certificate de la organizații internaționale sau rapoarte de la partide, sindicate sau organizații dedicate memoriei democratice.

A doua cale, mai simplă și cea care explică fluxul masiv de cereri, permite obținerea cetățeniei celor născuți în afara Spaniei, dacă părinții sau bunicii lor au fost spanioli. Aceasta se bazează pe al șaptelea articol suplimentar al Legii memoriei istorice din 2007. În astfel de cazuri este suficient să se dovedească prin certificatul de naștere originea spaniolă a părinților sau strămoșilor.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.