Un bărbat, arestat în Japonia după ce a sunat de 1.600 de ori într-o lună la serviciul de urgență
Un bărbat a fost arestat în Japonia după ce a sunat de 1.600 de ori într-o lună la serviciul de urgență. Bărbatul a refuzat să explice motivele gestului său.

În Tokyo, poliția a reținut un bărbat de 36 de ani pe nume Shigenari Kurosawa, care, într-o lună, a efectuat aproximativ 1.600 de apeluri false la serviciul de urgență 110. Informația este relatată de publicația Japan Today cu referire la mentoday.ru.
Potrivit autorităților, între 1 și 28 iulie, Kurosawa a sunat în mod repetat la serviciul de urgență, dar de fiecare dată când îi răspundeau, închidea imediat apelul. Bărbatul a recunoscut că a efectuat aceste apeluri, dar nu a explicat de ce le-a făcut. Acum este suspectat de acțiuni frauduloase menite să perturbe funcționarea serviciului de urgență.
Problemele cu apelurile false au început încă din ianuarie 2024, astfel că poliția verifică dacă bărbatul are legătură și cu incidente similare anterioare. Având în vedere numărul apelurilor, acest caz pare a fi unul dintre cele mai ample de acest fel.
Apelurile nejustificate la serviciile de urgență pot fi comparate cu acte de terorism. Deși în aceste servicii lucrează zeci sau sute de specialiști, personalul este întotdeauna insuficient. Există riscul ca, din cauza unui astfel de apel, persoana care are nevoie reală de ajutor să nu poată contacta serviciul la timp.
Totuși, cazul lui Shigenari Kurosawa nu seamănă cu un tipic caz de „terorism telefonic”. În mod obișnuit, atacatorii nu doar suprasolicită linia, ci și alte departamente, uneori vârstnicii fiind folosiți pentru a amenința persoane nevinovate — fenomen numit „swatting”. Acest tip de comportament este adesea folosit pentru șantaj, de exemplu asupra elevilor, prin trimiterea poliției la domiciliul lor.
În cazul companiilor private sau al afacerilor, „terorismul telefonic” poate implica metode și mai sofisticate: de exemplu, în restaurante sau cafenele cu livrare, atacatorii comandă cantități uriașe de mâncare la adrese aleatorii cu plata post-factum, cauzând pierderi financiare considerabile și blocând procesarea comenzilor reale.
În concluzie, comportamentul lui Shigenari Kurosawa nu se încadrează în tipicul „terorismului telefonic”, ci pare mai degrabă un act al unei persoane cu probleme psihice care nu și-a putut controla acțiunile. Aceasta nu înseamnă că ar trebui să scape de orice răspundere, însă cazul său necesită atenția nu doar a autorităților, ci și a specialiștilor în sănătate mintală. Este posibil ca bărbatul să aibă nevoie de ajutor, dar nu de cel pe care îl pot oferi serviciile de urgență.
Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.


