Fiecare al nouălea locuitor din Germania trăiește în condiții supraaglomerate

În Germania, 11% din populație, adică aproape fiecare al nouălea locuitor, trăiește în condiții insuficient de spațioase. Astfel, sufrageria adesea poate servi și ca dormitor, iar copiii, chiar dacă sunt de sexe diferite, împart aceeași cameră. Acest lucru reiese din datele Agenției Europene de Statistică Eurostat, analizate de Oficiul Federal de Statistică al Germaniei la solicitarea partidului populist de stânga „Uniunea Sahrei Wagenknecht” (BSW), au relatat miercuri, 21 mai, publicațiile din rețeaua media Redaktionsnetzwerk Deutschland (RND), transmite dw.com.

Potrivit datelor Oficiului Federal de Statistică, care se bazează tot pe informațiile Eurostat, indicatorul pentru Germania este totuși semnificativ mai bun decât media Uniunii Europene, unde ponderea locuințelor supraaglomerate este de 16,9%. Cea mai gravă situație este în România, unde 40,7% dintre cetățeni trăiesc în condiții supraaglomerate. Cea mai favorabilă situație se înregistrează în Cipru, doar 2,4%.

Conform criteriilor statistice, o locuință este considerată supraaglomerată dacă numărul de camere este insuficient pentru numărul de persoane. De exemplu, dacă sufrageria este folosită și ca dormitor, dacă trei sau mai mulți copii împart aceeași cameră sau dacă un băiat și o fată adolescenți sunt nevoiți să locuiască în aceeași încăpere, precizează agenția dpa.

Cele mai vulnerabile grupuri din Germania sunt părinții singuri, persoanele cu venituri mici și cetățenii străini

Potrivit Oficiului Federal de Statistică, în anul 2024 cele mai afectate grupuri de lipsa spațiului locativ sunt părinții singuri cu copii, persoanele care trăiesc sub pragul sărăciei, precum și adulții cu cetățenie străină. Astfel, în 2022, străinii plăteau pentru chirie în Germania în medie 7,75 euro pe metru pătrat, în timp ce cetățenii germani 7,08 euro, adică cu 9,5% mai puțin. Un sfert dintre toți cetățenii străini din Germania locuiesc în apartamente cu o suprafață mai mică de 60 de metri pătrați, iar cu cât apartamentul este mai mic, cu atât chiria pe metru pătrat este mai mare.

Lidera BSW, Sahra Wagenknecht, comentând aceste date, a declarat că în politica locativă este necesară o schimbare de direcție cu 180 de grade. În multe orașe din Germania, chiar și persoanele cu venituri medii și mari abia dacă își pot permite o locuință decentă, a subliniat ea. În acest sens, Wagenknecht propune stabilirea unui „plafon” pentru chirii la nivel național, care să fie înghețat pentru o perioadă de cinci ani în regiunile în care oamenii cu venituri medii nu își pot permite locuințe suficient de spațioase.

Principiul promovat de noul cancelar german Friedrich Merz, „să construim, să construim și iar să construim”, nu va rezolva problema locativă, deoarece companiile private aproape că nu construiesc locuințe accesibile, a remarcat Wagenknecht. De aceea, „construcția de locuințe trebuie susținută în mod direcționat de către stat și de organizațiile non-profit și subvenționată prin credite preferențiale”, consideră ea.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.