În Europa se prescriu tot mai multe rețete sociale: Natură, artă și sport

Când pacienții vin la clinica medicală a doctorului Natalie Viaux din Brandenburg, un oraș german situat la vest de Berlin, ea nu știe ce probleme de sănătate au, dar așa este conceput sistemul, transmite euronews.com.

În loc să le măsoare tensiunea arterială sau să le consulte fișele medicale, Viaux îi întreabă despre viața lor, despre probleme și despre resursele pe care le au.

În clinica sa se desfășoară experimente cu rețete sociale, al căror scop este întărirea sănătății pacienților prin prescrierea unor activități care depășesc cu mult domeniul medical, cum ar fi vizitarea muzeelor, participarea la cluburi sportive și petrecerea timpului în natură. Legăturile sociale și sprijinul comunității sunt prioritare.

„Tot ceea ce face medicina modernă este foarte valoros, dar pentru oameni unele lucruri pot fi mult mai simple”, a declarat Viaux, care este și terapeut calificat, într-un interviu pentru Euronews Health.

Iată cum funcționează: medicii identifică pacienții care se confruntă cu probleme sociale ce le pot afecta negativ starea de sănătate, precum singurătate, doliu, probleme în relații, dificultăți financiare, locuință, muncă sau altceva și îi trimit către „intermediari” precum Viaux.

În loc să pună un diagnostic medical, specialiștii în legătura cu comunitatea elaborează împreună cu pacienții planuri individuale menite să rezolve problemele care le afectează sănătatea.

Ideea este că, ajutând oamenii să se redreseze psihologic, financiar sau fizic, li se oferă șansa de a-și asuma responsabilitatea pentru propria sănătate, reducând astfel presiunea asupra sistemelor medicale suprasolicitate.

„Cu mulți ani în urmă, am numit asta concentrarea pe ceea ce este important pentru oameni, nu pe ceea ce li se întâmplă”, spune doctorul Sam Everington, medic din Marea Britanie și unul dintre pionierii mișcării pentru rețete sociale, care astăzi s-a extins în peste 30 de țări din lume.

Studiile arată că rețetele sociale pot ajuta la îmbunătățirea sănătății mintale și fizice, pot reduce numărul vizitelor la medicii de familie și pot crește motivația și sentimentul de sens al vieții.

În prezent, 22 de centre medicale din opt țări europene — Belgia, Croația, Danemarca, Germania, Polonia, Portugalia, Slovenia și Spania — testează rețetele sociale în cadrul unui proiect de cercetare pentru a stabili cât de eficientă este această abordare în îmbunătățirea sănătății refugiaților și imigranților, a vârstnicilor care locuiesc singuri și a membrilor comunității LGBTQ.

„Nu este vorba despre oameni privilegiați care ar vrea să participe la cursuri de yoga. Este vorba despre persoane care au probleme sociale, dar și probleme mintale și somatice”, a declarat pentru Euronews Health doctorul Wolfram Herrmann, coordonatorul unui proiect de cinci ani la clinica universitară Charité din Berlin.

Servicii sociale versus rețete sociale

Multe programe sunt deja orientate spre rezolvarea așa-numiților determinanți sociali ai sănătății, chiar dacă nu poartă denumirea de rețete sociale. Acestea includ totut, de la trimiterea pacienților către servicii sociale sau juridice, până la inițiative precum „mâncarea ca medicament” sau acordarea de alocații necondiționate mamelor tinere.

Însă rețetele sociale propun idei noi, cum ar fi cursurile de olărit sau grădinărit, care depășesc sfera serviciilor tradiționale de sprijin.

Julia Hotz, jurnalistă americană care a documentat pentru cartea sa The Connection Cure rețetele sociale din întreaga lume, spune că aspectele materiale și cele sociale sunt două fețe ale aceleiași monede. Ea consideră rețetele sociale ca un termen general pentru orice inițiativă menită să elimine factorii nemedicali ce ne influențează sănătatea.

„Cred că ai nevoie de ambele aspecte împreună. Dacă o persoană este șomeră, abia își duce traiul de pe o zi pe alta sau nu mănâncă sănătos, niciun fel de rețetă naturală sau culturală nu o va ajuta”, a declarat Hotz pentru Euronews Health.

„Dacă ne gândim la piramida nevoilor umane a lui Maslow, aceste lucruri sunt necesare pentru a ajunge la acele forme superioare de satisfacție. Dar, pe de altă parte, din punct de vedere etic, cine suntem noi să spunem ce este cel mai important pentru bunăstarea unei persoane?”, a adăugat ea.

„Cele mai avansate comunități în domeniul rețetelor sociale recunosc toate aceste aspecte”, afirmă Hotz.

Intermediarii joacă un rol-cheie

În unele cazuri, specialiștii în legătura cu comunitatea i-au ajutat pe medici să își schimbe perspectiva asupra a ceea ce poate îmbunătăți sănătatea pacienților. Când Viaux a venit la clinica din Brandenburg, medicii i-au oferit mai întâi o listă de organizații care acordă sprijin social, printre care Crucea Roșie, biserica și serviciul pentru migranți.

Dar Viaux a avut propriile idei.

„Avea o broșură nouă, cu multe alte sugestii pe care nici nu le luasem în considerare”, a povestit doctorul Benjamin Senst pentru Euronews Health, „de exemplu, cluburi locale, ligi sportive, natură și artă”.

„A fost foarte revelator. Depășea structurile de bază ale sprijinului social consacrat, ducând către ceva mai larg, care aborda totodată anumite probleme de sănătate și diagnostice sociale”, a recunoscut Senst.

Prezența unor specialiști puternici în legătura cu comunitatea, numiți uneori „constructori de punți” sau „intermediari”, pare să fie cheia funcționării programelor de rețete sociale.

Everington a enumerat mai multe calități pe care aceștia trebuie să le aibă: inteligență emoțională, creativitate în rezolvarea problemelor, disponibilitate maximă pentru a sprijini și motiva oamenii.

„O simplă firmă poate să spună: „Piscină”. Dar un lucrător social va adăuga: „De fapt, toate cursurile sunt pentru femei” sau „Acolo sunt multe persoane supraponderale, așa că nu trebuie să vă fie rușine de corpul dumneavoastră” sau „La acea oră a zilei, piscinele sunt aproape goale”. De fapt, totul ține de modul în care faci o persoană să intre pe ușă, nu doar de a-i arăta unde este”, a explicat Everington pentru Euronews Health.

Viaux a lucrat cu o femeie în vârstă care avea probleme de sănătate mintală, obezitate și folosea scaunul cu rotile. Dacă un medic i-ar fi recomandat să facă mai multă mișcare, Viaux i-a găsit un program de exerciții acvatice, după ce aceasta i-a spus că, din cauza greutății, nu poate participa la cursuri de tai chi.

Ea a ajutat-o, de asemenea, să depășească obstacolele birocratice pentru a obține un scaun rulant nou. La scurt timp după aceea, pacienta a început să iasă mai des din casă și s-a înscris la un grup local de jocuri de cărți.

„Odată ce procesul a început, a prins elan”, spune Viaux, care lucrează cu 40-50 de pacienți simultan, timp de maximum trei luni cu fiecare.

„Pentru mine, frumusețea rețetelor sociale constă în faptul că îi conectăm pe pacienți la ceva existent. Folosim resurse deja disponibile, ceea ce face ca această abordare a sănătății să fie foarte eficientă din punct de vedere economic”, a adăugat ea.

Construirea unei baze de dovezi

Deși susținătorii afirmă că beneficiile rețetelor sociale sunt evidente, aceștia recunosc o problemă generală - cum se poate demonstra că funcționează? În plus, este dificil de stabilit care programe sunt cele mai eficiente.

„Adesea, oamenii se uită la aceste date și spun: „Ei bine, a fost un eșantion mic, cum demonstrați că rețeta socială a fost factorul decisiv?”. Înțeleg acest lucru din perspectiva cercetării. Dar rețeta socială are adesea toate aceste beneficii intangibile, precum creșterea încrederii, încurajarea ieșirilor mai dese din casă și adoptarea altor comportamente sănătoase”, explică Hotz.

Rețeta socială nu este un glonț de argint care să rezolve toate problemele societății. Potrivit unui grup de cercetare, aceste programe „nu sunt o soluție rapidă pentru inegalitate și izolare socială în zonele defavorizate”.

Acesta este tocmai obiectivul noului proiect de cercetare, finanțat de Uniunea Europeană cu aproape șapte milioane de euro. În cadrul proiectului se va realiza un studiu randomizat, împărțind pacienții în două grupuri: unul care primește rețete sociale și altul care beneficiază de tratamentul standard, pentru ca cercetătorii să poată determina impactul acestei abordări asupra grupurilor vulnerabile.

„Există lucruri care, aparent, au perfect sens și par foarte bune, dar, în final, nu arată un efect pozitiv. Am vrea să vedem dacă există cu adevărat efecte pozitive, cu scopul de a influența deciziile politice în domeniul sănătății la nivel european”, a declarat Herrmann.

Între timp, Everington continuă să militeze pentru ca rețetele sociale, pe care Guvernul britanic s-a angajat să le implementeze în clinicile de medicină primară din întreaga țară în 2019, să devină uzuale la nivel global.

Potrivit lui, la clinica sa din Londra, unde se derulează peste 100 de proiecte de rețete sociale, vin anual mii de vizitatori, inclusiv din ministerele Sănătății, interesați să reproducă modelul.

„Am înțeles foarte devreme că nu poți descrie asta pe hârtie și să te aștepți ca oamenii să înțeleagă. Trebuie să vii, să guști, să miroși, să simți și să vorbești cu oamenii care fac asta cu adevărat”, spune Everington.

Entuziasmul său personal ar putea fi un alt punct de atracție.

„Avem un medicament pentru un număr incredibil de mare de boli și afecțiuni care se numește rețeta socială. Este medicamentul magic pe care l-am căutat atât de mult timp”, spune Everington.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.