În Europa lipsesc profesori, cadre medicale și specialiști IT: Locurile de muncă vacante rămân neocupate

Locurile de muncă vacante din domeniile educației, sănătății și tehnologiilor informaționale se numără printre cele mai greu de ocupat în Europa, în timp ce angajatorilor le este, de regulă, mai ușor să angajeze muncitori necalificați și ajutori la prepararea alimentelor. Totuși, situația diferă de la o țară la alta. De exemplu, Spania se confruntă, potrivit OCDE, cu un deficit semnificativ de ajutori la prepararea alimentelor, scrie euronews.com.

Aceste probleme de personal persistă, deși tinerilor le este tot mai greu să-și găsească un loc de muncă. OCDE a constatat că diferența dintre nivelul șomajului în rândul absolvenților recenți și cel al restului populației apte de muncă din țările analizate a crescut. Banca Centrală Europeană (BCE) a consemnat, de asemenea, că, din 2023, perspectivele de angajare pentru tineri în zona euro s-au înrăutățit.

Printre țările UE vizate de raportul OCDE „Harta deficitului de competențe în țările OCDE”, profesia de profesor este considerată, în medie, cea mai greu de ocupat. Aceasta este urmată de medici și alți lucrători medicali, precum și de specialiști în tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC). Specialiștii asociați din domeniul sănătății, precum tehnicienii medicali și o parte dintre cadrele medicale medii, precum și specialiștii în afaceri și administrație completează primele cinci poziții.

La polul opus, cel mai ușor de angajat sunt muncitorii necalificați. Urmează lucrătorii care desfășoară activități simple, ajutorii la prepararea alimentelor, vânzătorii și asamblorii din producție.

Indicele OCDE compară profesiile din interiorul fiecărei țări. Valorile pozitive indică un deficit relativ, iar cele negative un excedent relativ. Indicatorii reflectă cât de dificil este să fie ocupate posturile vacante comparativ cu alte profesii din aceeași țară. Aceștia nu iau în calcul numărul locurilor de muncă vacante sau al lucrătorilor care lipsesc. Pentru majoritatea țărilor sunt utilizate date din 2024.

Tendințele din 27 de țări europene, inclusiv Norvegia, Elveția, Turcia și Regatul Unit, arată care profesii intră cel mai frecvent în primele cinci cele mai dificile și cele mai ușoare de ocupat.

Cinci dintre profesiile cele mai greu de ocupat

Profesorii se numără printre primele cinci profesii cel mai greu de ocupat în 13 țări. Aceștia sunt urmați de lucrătorii medicali și specialiștii TIC, în câte 12 țări pentru fiecare grup. În șapte țări, managerii intră în primele cinci, iar specialiștii asociați din domeniul sănătății, lucrătorii de îngrijire și specialiștii în afaceri și administrație sunt incluși în această categorie în șase țări.

Cinci profesii care sunt cel mai ușor de acoperit

Muncitorii necalificați se numără printre primele cinci profesii cel mai ușor de ocupat în 14 țări. Ajutorii la prepararea alimentelor ocupă această poziție în 12 țări, iar alți lucrători de birou în 11. Lucrătorii care desfășoară activități simple intră pe listă în 10 țări, iar asamblorii din producție în opt.

Dacă se depășesc limitele primelor cinci valori cele mai ridicate și cele mai scăzute, OCDE împarte profesiile în cinci categorii, în funcție de cât de dificil este să fie ocupate posturile vacante comparativ cu alte profesii din aceeași țară. Acest lucru arată că posturile vacante din sănătate, educație și TIC sunt greu de ocupat în majoritatea țărilor.

De ce Europa duce lipsă de medici și asistente medicale?

Lucrătorii medicali sunt greu de găsit în 23 din 27 de țări, iar specialiștii asociați din domeniul sănătății lipsesc în 21. Asistenții din domeniul sănătății sunt, de asemenea, greu de găsit în 21 de țări.

„Sistemele de sănătate din UE și Europa nu sunt capabile să păstreze și să atragă asistente medicale care lucrează în prima linie, ceea ce duce la un deficit grav de asistente medicale pretutindeni”, au declarat pentru Euronews Business Paul De Raeve și Manuel Ballotta de la Federația Europeană a Asociațiilor de Asistente Medicale (EFN).

Potrivit acestora, raportul ridicat dintre numărul pacienților și cel al asistentelor medicale, condițiile nesigure de muncă și problemele larg răspândite de sănătate mintală fac profesia de asistentă medicală mai puțin atractivă. Ei au indicat, de asemenea, salariile mici, perspectivele limitate de carieră, recunoașterea profesională insuficientă și cazurile frecvente de hărțuire și violență.

Președintele Comitetului Permanent al Medicilor Europeni (CPME), doctorul Ole Johan Bakke, a atras atenția asupra deteriorării condițiilor de muncă.

„De la medicii din întreaga Europă se așteaptă tot mai des să compenseze deficitul sistemic de personal prin ore de muncă excesive și o încărcătură de lucru mai mare. Violența împotriva lucrătorilor din sănătate, un fenomen tot mai răspândit cu care se confruntă medicii, agravează și mai mult aceste probleme”, a spus el într-un interviu pentru Euronews Business.

Potrivit lui, o asemenea presiune duce la epuizare profesională și face profesia medicală mai puțin atractivă ca alegere de carieră pentru toată viața.

Deficitul de profesori nu se reduce doar la salarii

Profesorii sunt greu de găsit în 21 de țări. În celelalte șase țări (Germania, Grecia, Italia, Norvegia, Spania și Turcia), OCDE consideră că piața muncii pentru cadrele didactice este, în general, echilibrată.

„Deficitul de profesori nu se mai limitează la sarcina de a ocupa posturile vacante, ci se referă tot mai mult la atractivitatea și sustenabilitatea pe termen lung a profesiei didactice”, a declarat pentru Euronews Business secretarul general al Federației Europene a Angajatorilor din Educație, Daniel Wisniewski.

El a remarcat că salariile competitive rămân de o importanță esențială, însă profesorilor le revin și cerințe tot mai mari, pe măsură ce școlile implementează instrumente digitale, fac educația mai incluzivă și își asumă o responsabilitate mai mare pentru bunăstarea elevilor. În plus, profesorilor le revine mai multă muncă administrativă.

El a subliniat că motivele deficitului de profesori nu se rezumă nici pe departe la nivelul remunerării, deși salariile competitive rămân cel mai important factor. Profesia didactică devine tot mai complexă: școlile implementează instrumente digitale, tind spre o mai mare incluziune și își asumă mai multă responsabilitate pentru bunăstarea elevilor. Profesorii trebuie, de asemenea, să îndeplinească tot mai multe sarcini administrative.

„Trebuie recunoscut că condițiile de muncă ale profesorilor, autonomia lor profesională, oportunitățile de avansare în carieră și calitatea conducerii școlilor sunt la fel de importante pentru ca oamenii să aleagă această profesie și să rămână în ea”, a adăugat el.

Va face IA profesiile din TIC mai ușor de ocupat?

Specialiștii în tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC), precum și specialiștii în afaceri și administrație sunt greu de găsit în câte 18 țări. Economista OCDE Isabelle Skak Olufsen a remarcat că digitalizarea a crescut cererea pentru specialiști TIC. Potrivit ei, dezvoltarea inteligenței artificiale (IA) ar putea reduce în viitor cererea pentru unii specialiști TIC, în special pentru angajații de nivel începător.

Profesiile cu calificare redusă și muncă de rutină sunt cel mai ușor de ocupat

Muncitorii necalificați sunt ușor de găsit în 21 de țări. Aceștia sunt urmați de ajutorii la prepararea alimentelor în 17 țări și de lucrătorii care desfășoară activități simple în 16. Vânzătorii și alți lucrători de birou sunt ușor de găsit în câte 15 țări.

Unele țări se abat de la tabloul european general

În Norvegia, anume muncitorii necalificați sunt cei mai greu de angajat, deși în 21 dintre țările studiate aceștia sunt relativ ușor de găsit. În Spania, cel mai greu sunt de angajat ajutorii la prepararea alimentelor, deși în cea mai mare parte a Europei acești lucrători sunt disponibili. În Franța, cel mai greu sunt de angajat lucrătorii care desfășoară activități simple.

Mai multe țări din nordul și vestul Europei diferă, de asemenea, de tendința paneuropeană privind profesiile TIC. OCDE consideră că piața muncii pentru specialiștii TIC din Danemarca, Finlanda, Germania, Țările de Jos, Norvegia și Suedia este, în general, echilibrată, iar în Austria, Elveția și Regatul Unit se observă un excedent de asemenea specialiști.

Deficitul depinde de structura economiei

„Profesiile în care se observă cele mai mari deficite de personal diferă între țări din mai multe motive. Cererea pentru diverse profesii depinde de structura economiei”, a spus Olufsen într-un interviu pentru Euronews Business.

Ea a indicat Coreea de Sud și Germania, unde prezența unui sector de producție important ajută la explicarea deficitului în mai multe profesii cu calificare medie, inclusiv asamblori și operatori de mașini.

Potrivit lui Olufsen, oferta de forță de muncă diferă, de asemenea, de la o țară la alta. Țările în care profesorii și lucrătorii medicali sunt plătiți cu salarii relativ mari se pot confrunta cu deficite mai mici în aceste profesii.

Corelarea competențelor și formarea profesională

„Deficitele de personal din Europa devin tot mai structurale, și nu temporare. Schimbările demografice, neconcordanța competențelor, calitatea locurilor de muncă și mobilitatea limitată a forței de muncă joacă un rol”, a declarat pentru Euronews Business reprezentanta Autorității Europene a Muncii (ELA), Pia-Johanna Fallström.

Ea a remarcat că Europa are nevoie de programe de formare mai bune, de locuri de muncă cu condiții mai bune de lucru și de o corelare mai precisă între competențele lucrătorilor și necesitățile angajatorilor. Ea a mai îndemnat la asigurarea unei mobilități echitabile a forței de muncă, astfel încât lucrătorii din țările cu excedent de forță de muncă să poată găsi de lucru acolo unde este nevoie de ei.

„Analiza ELA arată că multe profesii care sunt raportate drept deficitare într-o țară pot fi excedentare în alta”, a adăugat ea.