În 2026 vor avea loc alegeri în mai multe țări care vor decide viitorul Europei

Ungaria: Sfârșitul erei Orban?

Ungurii vor merge la alegerile parlamentare în aprilie. Principalul punct de interes este dacă premierul Viktor Orban, aflat continuu la putere cu partidul său de dreapta conservator Fidesz din 2010, își va păstra funcția, relatează Euronews. 

Orban a deținut pentru prima dată funcția de șef al guvernului între 1998 și 2002. În cursa pentru al șaselea mandat, el se confruntă cu un adversar puternic: Peter Magyar, fost insider al Fidesz, devenit ulterior liderul opoziției.

Orban și Magyar nu au diferențe fundamentale pe probleme sociale precum drepturile persoanelor LGBTQ+ sau migrația, însă Magyar susține ferm creșterea puterii de cumpărare a ungurilor, astăzi una dintre cele mai scăzute din Europa, și îmbunătățirea relațiilor cu Bruxelles-ul, care continuă să condiționeze plățile de milioane de euro din fondul de coeziune de respectarea statului de drept.

Campania lui Magyar pare să aibă ecou în rândul alegătorilor: conform ultimelor sondaje, partidul său „Tisa” îl depășește pe Fidesz cu 13 puncte. Indiferent de rezultatul votului, acesta va avea consecințe nu doar pentru Ungaria.

Spania, Germania, Franța și Italia: test pe teren

Cele patru mari puteri ale UE se pregătesc pentru alegeri regionale și municipale, care vor arăta cât de puternice sunt forțele de extremă dreapta și vor permite evaluarea dinamicii încrederii în autorități. Alegerile vor avea loc la Madrid, Berlin, Paris și Roma.

Suedia: umbra interferenței externe

Înaintea alegerilor generale din septembrie, premierul Ulf Kristersson a scris pe platforma X: „Când Suedia va merge la vot anul viitor, ne vom afla într-o situație serioasă din punct de vedere al securității, care trebuie luată în considerare”. Kristersson conduce o coaliție de centriști, socialiști, liberali și creștin-democrați, iar nivelul de susținere este astăzi comparabil cu cel din 2023. Totuși, între timp, Suedia s-a confruntat cu creșterea criminalității, alimentând retorica anti-migrație a dreptei.

Dar „situația serioasă de securitate” care îl preocupă pe premier vizează în primul rând amenințarea interferenței externe. În noiembrie, Ministerul Apărării a anunțat că a întărit măsurile de securitate cibernetică și este pregătit pentru intervenții în alegeri – după modelul Germaniei, care a declarat că Rusia „va plăti” pentru atacurile sale hibride asupra infrastructurii electorale.

Se așteaptă ca alegerile din Suedia să fie un test al rezilienței democrației în UE după implementarea Legii privind serviciile digitale (DSA) și a inițiativei „Scutul Democrației”, menite să blocheze interferența Kremlinului.

Danemarca: presiune internă și externă

După ce a pierdut controlul asupra capitalei pentru prima dată din 1938, Mette Frederiksen și partidul său social-democrat se confruntă acum cu un vot național. Analiștii consideră că poziția dură a lui Frederiksen față de imigrație nu a dat rezultate. Sondajele arată că premierul, la putere din 2019, ar putea pierde funcția, iar coaliția de guvernare, de la parteneri de centru-stânga la centru-dreapta, pare tot mai fragilă.

Danemarca este, de asemenea, îngrijorată de integritatea sa teritorială. La începutul acestei luni, Trump a confirmat intențiile sale expansioniste față de Groenlanda, teritoriu autonom al Regatului. Votul ar trebui să aibă loc până în octombrie 2026, dar data nu este încă confirmată.

Bulgaria: fără guvern, dar cu euro curând

Începând cu 1 ianuarie 2026, Bulgaria va intra oficial în zona euro. Din noiembrie, țara se confruntă cu instabilitate politică semnificativă, după ce guvernul a demisionat în urma protestelor de stradă masive, cauzate de corupție și influența oligarhilor. Alegerile prezidențiale sunt programate pe 8 noiembrie; se așteaptă ca alegerile parlamentare anticipate să ajute bulgarii să iasă din impasul politic.

Letonia și Slovenia: posibili noi șefi de stat

În Slovenia și Letonia, alegerile parlamentare vor avea loc în martie și, respectiv, octombrie. 

În Slovenia, conform sondajelor, opoziția de centru-dreapta Partidul Democratic îl depășește ușor pe partidul de guvernământ Mișcarea pentru Libertate, condus de premierul Robert Golob. Formarea guvernului după alegeri poate fi dificilă, deoarece mai multe partide noi și mai mici intră în cursă.

În Letonia, alegerile vor decide cine va fi succesorul coaliției de centru-dreapta conduse de premierul Evika Silina. În prezent, partidul său ocupă locul doi în sondaje, fiind devansat doar de Alianța Națională conservatoare. 

În 2025, alegerile locale au scos la iveală deficiențe în sistemul IT de vot, dar Comisia Electorală Centrală a Letoniei a declarat că acestea au fost remediate înainte de votul din octombrie.

SUA, Brazilia, Israel și Rusia: alegeri cu efecte pentru UE

UE nu este condusă doar de propriii alegători. În noiembrie 2026, americanii vor merge la alegerile intermediare pentru Congres, care vor stabili componența Camerei Reprezentanților și o treime din locurile din Senat. Rezultatul va arăta cât de stabilă este puterea echipei Trump intern și extern.

Europenii vor urmări cu atenție evoluția. La începutul acestei luni, administrația SUA a publicat Strategia națională de securitate, promițând să „cultive rezistența față de traiectoria actuală de dezvoltare a Europei în statele europene” pentru a opri „declinul civilizațional”.

Brazilienii vor merge la urne în octombrie 2026. Președintele actual, Luiz Inácio Lula da Silva, favorit în sondaje, va căuta realegerea. Această votare va influența viitorul acordului Mercosur – tratat de liber schimb cu UE, pregătit de peste două decenii.

În Israel vor avea loc și alegeri parlamentare, care pot schimba dinamica puterii în regiune. În cele din urmă, rușii vor participa la alegerile Dumei de Stat în septembrie 2026, iar rezultatele sunt așteptate să fie din nou manipulate în favoarea lui Vladimir Putin.