Oamenii de știință au aflat motivul a zeci de mii de seisme în Santorini

Cercetătorii au utilizat modele fizice și inteligență artificială pentru a determina de ce, la o adâncime de aproximativ 20 de metri au avut loc peste 25.000 de mișcări seismice orizontale, transmite bbc.com.

Inteligența artificială a fost unul dintre instrumentele cheie. Cu ajutorul ei, oamenii de știință au analizat datele fiecărui seism și tiparele care le conectează.

Unul dintre autorii studiului, dr. Stephen Hicks de la University College London, a menționat că folosirea noilor tehnologii combinate cu cunoștințele fizice ar putea ajuta, în viitorul apropiat, la prognozarea erupțiilor vulcanice.

Ce s-a întâmplat în Santorini?

Activitatea seismică din zona insulelor grecești Santorini, Amorgos și Anafi a început să crească în ianuarie 2025. Acolo s-au produs zeci de mii de cutremure, multe dintre ele având magnitudinea de peste 5.0.

Numeroși turiști au plecat, iar localnicii se temeau de o posibilă erupție a vulcanului submarin Kolumbo. De asemenea existau temeri că seria de seisme ar putea preceda un cutremur mai puternic, asemănător celui din 1956, când un seism cu magnitudinea 7,7 a provocat pagube semnificative în aceeași regiune.

Oamenii de ștință, care și-au publicat concluziile în revista Science, au creat o hartă tridimensională a scoarței terestre din jurul insulei Santorini. Ulterior au descris parametrii fiecărui seism și mișcările și tensiunile din crustă corespunzătoare acestora, ceea ce le-a permis să construiască un model detaliat al cauzelor acestei serii de cutremure.

Echipa de cercetare a stabilit că activitatea a fost provocată de mișcarea orizontală a magmei. Aceasta a avut loc sub insula Santorini și sub vulcanul Kolumbo, printr-un canal de aproximativ 30 km lungime, situat la o adâncime de peste zece kilometri sub fundul mării.

Potrivit estimărilor, volumul de magmă care a trecut prin crustă ar fi suficient pentru a umple 200.000 de bazine olimpice. Aceste „intruziuni”, cum sunt numite în geologie, au străpuns straturile de roci în drumul lor, provocând mii de seisme.

„Aceste cutremure ne oferă informații ca și cum am avea instrumente amplasate adânc sub pământ”, explică autorul principal al studiului, seismogeofizicianul Anthony Lomax. „Când analizăm „modelul” creat de cutremure în harta noastră 3D, acesta se potrivește foarte bine cu ceea ce ne așteptăm să vedem în cazul mișcărilor orizontale ale magmei”, a spus el.

S-a încheiat coșmarul insulei Santorini?

În prezent, spun cercetătorii, activitatea pare să se fi încheiat.

„Magma a rămas la o adâncime destul de mare, mai mult de opt kilometri în crustă”, explică dr. Hicks. „Știm că magma poate urca și erupe la suprafață în câteva ore sau zile, însă deoarece activitatea s-a redus putem fi aproape siguri că masa topită s-a blocat și s-a răcit în profunzime”.

Totuși, vulcanii pot intra în faze lungi de activitate și imprevizibilitate, care pot dura ani. Activitatea recentă din sud-vestul Islandei demonstrează acest lucru.

Cercetătorii afirmă că utilizarea inteligenței artificiale, combinată cu cunoștințele despre principiile fundamentale ale mișcării scoarței terestre ar putea permite o monitorizare, înțelegere și chiar o prognozare mult mai precisă a activității vulcanice.

În cele din urmă, aceste progrese ar putea contribui la protejarea populației care trăiește în regiuni expuse riscului seismic.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.